Aflata in municipiul Suceava, aceasta manastire cu obste de calugari, are hramurile Sfantul Mare Mucenic Gheorghe si Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava.
Sfantul Ioan cel Nou a murit muceniceste in jurul anului 1300 aproape de Marea Neagra, pe langa Cetatea Alba, aflata astazi in Ucraina. Vestea despre credinta sa neclintita si despre chinurile indurate in numele acestei credinte s-a raspandit repede si crestinii au inceput sa venereze sfintele sale moaste.
In 1402 Alexandru cel Bun le cumpara si le aduce la Suceava unde, dupa mai multe peregrinari, se afla si astazi. Initial moastele sunt depuse in mitropolia tarii dar aceasta, devenind neincapatoare pentru multimea credinciosilor, este nevoie de ridicarea unei biserici mai mari. Noua biserica inchinata Sfantului Gheorghe este zidita in doua etaje. Constructia incepe in 1514, in timpul lui Bogdan cel Orb (1504-1517), fiul lui Stefan cel Mare si este terminata in 1522 de Stefanita, fiul lui Bogdan (1517-1522).
In 1626 Anastasie Crimca ridica alaturi un paraclis asemanator bisericii din cimitirul Manastirii Dragomirna ctitorita de el. Pana in 1677 aici s-a aflat resedinta Mitropoliei Moldovei, dupa care s-a mutat la Iasi. Intre 1786 si 1789 la Suceava a functionat prima scoala catihetica clericala condusa de ieromonahul Daniil Vlahovici iar complexul monahal cuprinde pe langa biserica, turnul-clopotnita, ridicat de Petru Schiopul, corpul de chilii, datand din secolul al XVIII-lea si staretia din 1894.
Biserica este construita in stil traditional moldovenesc cu o turla deasupra naosului. Este realizata in plan triconc, pridvorul fiind adaugat mai tarziu, in 1837, in timpul mitropolitului Veniamin Costache. Pictura executata in fresca, atat in interior cat si in exterior, in timpul domniei lui Petru Rares a fost restaurata in 1906 si in 1909 de pictorul Johann Viertelberger si apoi intre 2001-2007 de o echipa condusa de prof. Oliviu Boldura.
Intre 1904-1910 biserica este restaurata in intregime de arhitectul austriac Karl Romstorfer care a construit un minunat baldachin pentru moastele Sfantului Ioan cel Nou. Tot el a redecorat turnul-clopotnita. In 1985 a fost restaurata invelitoarea bisericii, stralucitoare datorita discurilor smaltuite, divers colorate. Aceasta a inlocuit vechiul acoperis de sindrila.
Una dintre podoabele bisericii este catapeteasma sculptata in lemn, cu ornamentatie bogata datand din 1796, opera a slugerului Toader, refacuta si poleita in 1870. In 1991 a fost reinfiintata Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor iar biserica manastirii a devenit Catedrala Arhiepiscopiei. Odata cu acest eveniment a fost ridicata in incinta o biserica paraclis cu hramul Sfantul Ioan cel Nou.
Cel mai de pret odor al acestui asezamant ramane insa racla de argint aurit a sfantului, realizata in vremea lui Alexandru cel Bun. Capodopera a artei medievale romanesti, pe ea sunt reprezentate 12 scene din viata sfantului martir.
IRINA STOICA
Comentarii