Muzeul National de Istorie Naturala „Grigore Antipa” din Bucuresti marcheaza la 1 septembrie, 40 de ani de la descoperirea Pesterii Movile, care se afla în apropiere de Mangalia, printr-o expozitie dedicata unuia dintre cele mai neobisnuite ecosisteme subterane cunoscute.
„La 40 de ani de la descoperirea Pesterii Movile, aceasta lume continua sa fie explorata, cercetata si documentata. Pentru a marca acest moment aniversar, aducem în prim-plan imagini care surprind Pestera Movile de la primele incursiuni în subteran si pâna în prezent, construind, împreuna, povestea descoperirii si explorarii unei lumi subterane care a ramas ascunsa, timp de milioane de ani, de lumina si influenta directa a suprafetei”, se arata într-un comunicat al Muzeului Antipa.
Mediul subteran adaposteste o diversitate extraordinara, de la formatiuni spectaculoase si galerii serpuitoare, pâna la sali vaste si o fauna unica, adaptata unor conditii extreme.
„Descoperita accidental în 1986, în apropiere de Mangalia, Pestera Movile avea sa dezvaluie primul ecosistem terestru chemoautotrof cunoscut de pe planeta: o lume subterana care functioneaza independent de lumina solara. Aici, la o adâncime de aproximativ 20 de metri, viata nu depinde de Soare, ci de energie chimica. La baza întregii retele trofice se afla microorganisme remarcabile, care transforma hidrogenul sulfurat si metanul din pamânt în materia organica ce hraneste întregul ecosistem. În acest întuneric, organismele au renuntat la structurile costisitoare energetic devenite inutile, pierzându-si complet ochii si pigmentatia, si au dezvoltat adaptari specifice vietii subterane: un metabolism lent, un corp alungit, care le permite sa se strecoare prin pasaje înguste, si organe senzoriale foarte dezvoltate, care le ajuta sa se orienteze si sa vâneze în lipsa luminii. Pestera adaposteste o fauna de nevertebrate cu un grad remarcabil de endemism: multe dintre speciile care traiesc aici nu au fost identificate nicaieri altundeva pe Pamânt, iar unele sunt atât de putin cunoscute încât nu au înca un nume popular”, precizeaza sursa citata.
Expozitia va putea fi vizitata în circuitul permanent al muzeului pâna pe 25 octombrie, informeaza Agerpres.
Salba cu bani
O salba cu bani, realizata în gospodaria traditionala româneasca din Sicula în primul sfert al secolului al XX-lea, este exponatul lunii septembrie la Muzeul Tarii Crisurilor Oradea – Complex Muzeal. Piesa are 22,5 centimetri lungime si 32 de centimetri latime si a facut parte din zestrea familiei Danila Sofia, proprietara anterioara, de la care a fost achizitionata în aprilie 1965 de catre Tereza Mozes.
Din punct de vedere etnografic, salba se înscrie în tipologia pieselor de podoaba care poarta amprenta stilistica specifica zonei etnografice Crisul Alb. Este relevanta prin apartenenta sa la costumul de sarbatoare al fetelor înstarite, purtat pâna spre mijlocul secolului al XX-lea în satele de pe Valea Crisului Alb.
Totodata, piesa reprezinta un bun cultural specific comunitatii locale din Sicula, prin elementele componente si semnificatia lor socio-economica – monede, margele si tehnica simpla de confectionare, informeaza Agerpres.
Salba este formata din 27 de monede însirate pe sârma si alternând cu margele de sticla: 43 de margele verzi, transparente, si o margea din lemn vopsit. Colierul din bani are doua rânduri de monede, inegale ca lungime: unul mai scurt, situat în partea superioara, si unul mai lung, în partea inferioara.
Monedele sunt prinse în forme metalice denumite „aripioare”, realizate din alama cu acoperire galvanica de nichel, precum si în mici agatatori metalice. Acestea sunt intercalate cu margele verzi bipiramidale, transparente – câte doua pe sirul inferior si câte una pe sirul superior.
„Aripioarele” sunt decupate si stantate mecanic, decorate prin poansonare, ciocanite la rece, lipite si asamblate. Acestea au un model acvilar, aripile fiind redate prin gravare, iar ochiul este ambutisat prin poansonare. Salba cu bani poate fi admirata în perioada 1-30 septembrie la Sectia Muzeul Orasului Oradea (Piata Mihai Viteazul nr. 39-41), deschis între orele 10:00 si 18:00.
Piesa face parte din proiectul „Exponatul lunii”, derulat de muzeu din ianuarie 2026, prin care este promovat patrimoniul inestimabil al tarii Crisurilor, prin piese valoroase care nu sunt incluse în expozitiile permanente.
În primul an al proiectului au fost prezentate, între altele, tablita de lut neolitica de la Suplacu de Barcau, o farfurie decorativa Zsolnay, un cric din lemn, o scrisoare a unui etnic german internat în Lagarul din Cetatea Oradea, un ou de strut african si un flacon din gresie pentru apa minerala.
NICUSOR DINCA
Comentarii