Pe 26 iulie 2021 s-a lansat Proiectul Galileo, o cautare stiintifica sistematica pentru dovezi ale unor artefacte tehnologice extraterestre.
Proiectul este condus de Dr. Avi Loeb, fost presedinte (2011-2020) al departamentului de astronomie de la Universitatea Harvard, director fondator al Initiativei Black Hole de la Harvard si director al Institutului pentru teorie si calcul la Centrul de astrofizica Harvard-Smithsonian. De asemenea, el prezideaza Consiliul pentru fizica si astronomie al Academiilor Nationale si Consiliul consultativ pentru proiectul Breakthrough Starshot si este membru al Consiliului presedintelui de consilieri pentru stiinta si tehnologie. Loeb este si autorul unui bestseller consacrat observarii, in 2017, a primului obiect inter-stelar, numit Oumuamua, care ne-a vizitat pentru scurt timp sistemul solar.
Pe baza observatiilor astronomice, Oumuamua s-a dovedit a avea proprietati extrem de anormale care sfideaza explicatiile naturale cunoscute. S-a speculat ca Oumuamua ar putea fi un obiect tehnologic extraterestru, asemanator cu o vela usoara sau un obiect foarte subtire. Proiectul Galileo isi propune sa identifice natura unor obiecte asemanatoare cu Omuamua. Intre acestea ar putea fi si fenomenele aerospatiale neidentificate OZN/UAP fizice.
Un proiect oportun
Numele proiectului este inspirat de astronomul Galileo Galilei din secolul al XVII-lea. El a inceput sa foloseasca telescoape in astronomie si a descoperit inelele lui Saturn si satelitii lui Jupiter – primii sateliti in jurul unei planete alta decât Pamântul, ceea ce a dovedit si modelul heliocentric al sistemului solar. Galileo s-a plâns ca unii dintre cei care s-au opus descoperirilor sale chiar au refuzat sa priveasca prin telescopul sau. „Sa nu repetam greseala lor”, a spus astrofizicianul Avi Loeb.
Oportunitatea proiectului s-a vadit si dupa publicarea recenta a raportului Biroului directorului national de informatii (ODNI) despre fenomenele aeriene neidentificate (UAP). Comunitatea stiintifica trebuie acum sa caute, in mod sistematic, stiintific si transparent, potentiale dovezi ale unor posibile echipamente tehnologice extraterestre. Impactul oricarei descoperiri in acest domeniu asupra stiintei si a intregii noastre viziuni asupra lumii ar fi enorm.
Având in vedere abundenta, recent descoperita, a unor sisteme Pamânt-Soare, proiectul Galileo este dedicat ideii ca oamenii nu mai pot ignora posibila existenta a civilizatiilor tehnologice extraterestre (ETC) si ca stiinta nu ar trebui sa respinga dogmatic potentialele explicatii extraterestre din cauza stigmatului social, sau a unor preferintele culturale, factori care nu sunt favorabili metodei stiintifice, deci a anchetei impartiale, empirice. Acum trebuie „sa indraznim sa privim prin noi telescoape”, atât la propriu, cât si la figurat.
Proiectul Galileo va utiliza o abordare cu trei cai majore de cercetare, menite sa inlocuiasca rapoartele martorilor oculari, fie ei si de incredere, cu observatii stiintifice reproductibile. Prima cale implica obtinerea de imagini de inalta rezolutie ale UAP folosind o serie de telescoape dedicate, cu diafragma mica, amplasate in diferite locatii geografice. Vor fi utilizate si abordari algoritmice de inteligenta artificiala extensiva / invatare profunda (artificial intelligence / deep learning – AI/DL) pentru a diferentia fenomene atmosferice, pasari, baloane, aeronave comerciale sau drone, de potentiale obiecte tehnologice de origine terestra sau de alta origine, care supravegheaza planeta noastra, cum ar fi satelitii.
Pentru a obtine imagini cu contrast ridicat, fiecare telescop va face parte dintr-o gama de detectoare cu capabilitati complementare, de la sisteme radar la camere optice si cu infrarosu de pe telescoape. Interconectarea telescoapelor ar putea ajuta la cartografierea miscarii obiectelor in trei dimensiuni.
Intr-un articol de opinie si analiza, publicat in Scientific American, Loeb comenta ca, intr-o sala de judecata, depozitia unui martor ocular poate duce la o condamnare la inchisoare pe viata. Dar in stiinta, o astfel de marturie are o valoare limitata. Stiinta impune masuratori cantitative prin instrumente, eli-minând impresiile subiective ale oamenilor. Acesta pentru un motiv intemeiat. Unii oameni cred cu adevarat intr-o realitate care nu exista, fie din cauza halucinatiilor, fie ca o consecinta a fortelor psihologice profunde care ii determina sa ignore faptele, in special cele care nu sunt magulitoare pentru previziunile sau ego-ul lor.
In mod similar, evenimentele unice – miracole, de exemplu – nu au credibilitate stiintifica. Stiinta se bazeaza pe rezultate reproductibile, care pot fi prezentate, din nou si din nou, prin crearea unor circumstante similare.
Natura dovezilor stiintifice credibile este deosebit de critica in contextul obiectelor zburatoare neidentificate (OZN-uri). Rapoartele anterioare constituie o colectie mixta, continând depozitii ale martorilor oculari si date instrumentale de calitate scazuta.
Intr-un interviu, un jurnalist s-a referit la descoperirea astronomica a obiectului interstelar ciudat „Oumuamua” ca si cum ar fi un raport OZN. Loeb a clarificat ca cele doua sunt de naturi foarte diferite, deoarece datele despre „Oumuamua” au fost obtinute prin observatii stiintifice pe telescoape de ultima generatie complet echipate, in timp ce chiar si cele mai bune rapoarte OZN provin dintr-o camera care vibreaza pe un avion de lupta manevrând nu stim unde. Un astfel de raport nu constituie o masurare stiintifica standard intr-o configuratie reproductibila. Orice marturii de sprijin ale pilotilor sunt vulnerabile la subiectivitatea inerenta ex-perientelor umane. Trebuie sa recunoastem cu umilinta – spune Loeb – ca o cunoastere completa cantitativa a conditiilor dintr-o configuratie experimentala este o conditie prealabila fundamentala pentru ca datele stiintifice sa fie credibile.
Având in vedere acest principiu, raportul Pentagonului care a fost prezentat Congresului la 25 iunie 2021 este suficient de interesant pentru a motiva ancheta stiintifica spre scopul identificarii fenomenelor sale aeriene neidentificate (UAP). Dar factorii de decizie politica sau personalul militar nu au o pregatire suficienta in domeniul stiintei si nu au autoritate asupra fenomenelor neasteptate din cer.
In loc sa respinga dovezile Pentagonului ca insuficiente, oamenii de stiinta ar trebui sa incerce sa le reproduca cu instrumente mai bune. Acesta este motivul pentru care a fost initiat recent proiectul Galileo, de explorare stiintifica a naturii UAP. Obiectivul principal al acestui demers de cercetare este de a trece de la cautarea semnaturilor tehnologice ale civilizatiilor tehnologice extraterestre (ETC) prin observatii accidentale sau anecdotice, la curentul principal al cercetarii stiintifice transparente, validate si sistematice.
Vizitatori interstelari
Al doilea obiectiv al Proiectului Galileo prevede cautarea de obiecte interstelare asemanatoare cu Oumuamua. Proiectul isi propune sa utilizeze sondaje astronomice existente si viitoare, cum ar fi Legacy Survey of Space and Time (LSST) de pe Observatorul Vera C. Rubin (VRO), pentru a descoperi si monitoriza proprietatile vizitatorilor interstelari in sistemul solar. Echipa de cercetare va conceptualiza si proiecta o misiune spatiala, pentru a imagina obiecte interstelare neobisnuite, cum ar fi Oumuamua, prin interceptarea traiectoriei lor la apropierea de Soare, sau prin utilizarea teles-coapelor de sondaj de la sol pentru a descoperi meteori interstelari.
In cele din urma, Proiectul Galileo va cauta potentiali sateliti ai unor ci-vilizatii extraterestre (ETC) care orbiteaza Pamântul. Descoperirea satelitilor la scara de metri sau mai mici care ar putea explora Pamântul, de exemplu, pe orbite polare la câteva sute de kilometri deasupra Pamântului, poate deveni fezabila cu VRO in 2023, dar daca extraterestrii pot contracara tehnicile radar, optice si infrarosu, atunci vor fi necesare telescoape sofisticate pe Pamânt, cu metode algoritmice avansate si AI / DL pe care Proiectul Galileo intentioneaza sa le dezvolte si sa le desfasoare, initial pe telescoape care nu orbiteaza.
Proiectul isi propune ca, in perspectiva, sa lanseze sistemele proprii AI / DL pentru calatorii interstelare catre destinatii indepartate. Iar daca alte civilizatii tehnologice ne-au precedat, este posibil sa fi facut si ele deja actiuni similare. Chiar daca Proiectul Galileo descopera doar un singur astfel de sistem AI / DL de origine extraterestra, aceasta descoperire ar avea implicatii imense pentru umanitate. Dar impactul oricarei descoperiri in acest domeniu ar avea efecte extraordinare asupra stiintei si asupra intregii noastre viziuni asupra lumii.
DAN D. FARCAS
Comentarii