(Urmare din numarul trecut)
Asadar, a pus piciorul Columb pe insula Guanahani? Sau pe alta insula din Bahamas? Confuziile se accentueaza chiar urmand descrierea lui Columb insusi.
Columb numeste insula Guanahani, una „foarte plata si cu copaci foarte verzi”, ceea ce este valabil pentru toate insulele propuse de istorici. Urmatoarea lui afirmatie este insa mai problematica. El spune ca Guanahani are muchas aguas y una laguna en medio muy grande (multe ape si o laguna in mijloc foarte mare).
Cuvantul laguna este cel care creeaza probleme. Este incert daca e vorba despre o laguna sau un iaz. In orice caz, majoritatea insulelor propuse au fie o laguna, sau un iaz; doar insulei East Caicos, a patra insula ca marime din insulele Turk si Caicos, ii lipseste una. Pe 14 octombrie, Columb a facut o excursie cu barca catre „cealalta parte, care era partea de est” a Guanahani. Prin urmare, a mers pe lungimea insulei in directia nord-nord-est. Acest lucru este posibil doar la Plana Cays, Conception si Egg (insule din Bahamas) si, intr-o masura foarte mica, la Samana Cay.
Columb a observat un recif care inconjura complet insula. Toate insulele propuse au un recif, dar cele de pe Cat si Watling’s nu inconjoara complet insula. Intre recif si insula era un port „suficient de mare pentru a primi toate corabiile crestinatatii”. Acest lucru ar fi putut fi cu usurinta o exagerare. Columb a mers pe uscat si a vazut „o bucata de pamant, care arata ca o insula, dar de fapt nu era una”. Acest lucru este „dificil de urmarit, deoarece este posibil sa fi devenit o adevarata insula in ultimii 500 de ani”, comenteaza Matt Crawford, profesor asociat de istorie la Kent State University din Ohio.
Mai departe de San Salvador
In timpul celor patru calatorii facute catre Noua Lume, Columb a poposit cu navele sale pe insule precum Cuba, Hispaniola si coastele Americii Centrale si de Sud.
Dar Columb ramanea convins si repeta asta cu orice ocazie, „ca a gasit Asia, posibil pentru a se asigura ca va pastra bogatia si titlurile pe care i le promisese Spania”, noteaza Crawford pentru Live Science. La vremea respectiva, stilul lui Columb i-a facut pe unii dintre contemporanii sai sa-l considere „duplicitar si necredibil”.
O alta solutie
Lumea nu statea in loc, febra marilor descoperiri lua avant, navigatorii cautau cu febrilitate si alte rute. Daca ruta prin est spre Indii nu era posibila, ruta prin vest nu parea credibila, si nici nu era, pentru ca era vorba despre Lumea Noua, nu despre India.
Exploratorul portughez Vasco da Gama a ales si el o ruta spre India. A pornit intr-o aventura plecand din Portugalia in India si inapoi, navigand in jurul Capului Bunei Sperante din sudul Africii, intre 1497 si 1499. In acest caz, se poate spune ca Portugalia a invins Spania in cursa catre India. Exact asa au gandit si capetele incoronate.
„Coroana spaniola a fost aparent atat de nemultumita de esecul lui Columb de a ajunge in Asia si, de asemenea, de aceasta reputatie crescanda pe care o obtinea prin duplicitate, incat acestea au fost o parte din motivul pentru care a fost trimis un agent in Caraibe pentru a-l aresta pe Columb si a-l aduce inapoi in Spania”, scrie Crawford, unde ulterior „i-au fost retrase toate titlurile primite”.
Cata ingratitudine din partea unor suverani! Au fost nemultumiti ca navigatorul nu a gasit drumul spre India, in vreme ce el descoperise Lumea Noua, scriind noi file in istoria omenirii.
Sapte ani dupa Columb
Aminteam mai sus, despre scrisoarea din 1493, pe care Columb o trimite unuia dintre patronii sai, Luis de Santángel, in care vor-bea succint despre descoperirea sa. Scrisoarea a fost mai tarziu retiparita si citita de multi oameni. Culmea este ca scrisorile italianului Amerigo Vespucci (1459-1512) au fost mult mai populare in epoca.
Vespucci, care a navigat sub pavilion portughez, a facut prima sa calatorie in Lumea Noua in 1499, sapte ani dupa Columb. Dar, in vreme ce Columb era convins ca ajunsese in Indii, Vespucci si-a dat seama ca acele tinuturi nu erau Asia, ci mai degraba noi continente.
Cu toate acestea, Vespucci nu scrie in mod explicit continente, se afirma intr-un studiu din 2006 publicat in Past and Present. Sensul e greu de precizat in aceste scrisori, asa ca este posibil ca altii sa fi vazut mai mult decat a vrut Vespucci sa transmita. De exemplu, Vespucci numeste pamantul descoperit ca fiind un „continent”, dar asta ar putea insemna „uscat”, sustin oamenii de stiinta.
Cert este ca, indiferent de ce a vrut sa spuna Vespucci, scrisorile sale catre patronul sau Lorenzo de Medici despre proaspata Lume Noua au devenit cele mai bine vandute in toata Europa. „Nu ar fi nerezonabil sa spuna ca scrisoarea lui, mult mai mult decat scrisoarea lui Columb «a ajutat» oamenii sa invete mai mult despre aceasta Lume Noua”, a spus Crawford.
In aceste scrisori, „Vespucci a descris aspectele senzationale ale obiceiurilor sexuale si alimentare ale locuitorilor si noutatea propriilor observatii stiintifice”, scria Christine Johnson, profesor asociat de istorie la Universitatea Washington din St. Louis, in studiul din 2006. Apoi, scrisorile lui Vespucci, la randul lor, au influentat si un cartograf celebru. In 1507, cartograful german Martin Waldseemüller a creat prima harta care a folosit numele America. Cu toate acestea, acest nume era plasat deasupra Braziliei.
„Waldseemüller nu eticheteaza cu adevarat intreaga regiune drept America”, a remarcat Crawford. Cat despre motivul pentru care Lumea Noua a fost numita „America” si nu „Amerigo”, intr-o introducere din o nota pe care Waldseemüller a scris-o pentru harta, el noteaza ca „in masura in care atat Europa, cat si Asia si-au primit numele de femei, nu vad niciun motiv pentru care cineva ar trebui sa se opuna sa numeasca aceasta parte Amerige, adica tara Amerigo, sau America, dupa Amerigo, descoperitorul ei, un om de nadejde”.
„In realitate, Portugalia numisese deja Brazilia „Ilha de Vera Cruz” sau „Insula Adevaratei Cruci”, dar este posibil ca Waldseemüller sa nu fi stiut asta in acel moment”, scrie Crawford. „In hartile ulterioare din 1513 si 1516, Waldseemüller a incetat sa mai foloseasca numele America si a folosit in schimb numele „Terra Incognita” si „Terra Nova”, posibil pentru ca si-a dat seama ca Cristofor Columb, si nu Amerigo Vespucci, a sosit primul in Lumea Noua”.
Dar era prea tarziu sa se mai indrepte ceva. Alti cartografi ii copiasera deja harta din 1507 a lui Waldseemüller si astfel raspandisera numele in toata lumea. „Numele America s-a inradacinat ferm pana la sfarsitul anilor 1500”, scrie Crawford pentru Live Science.
„Toata aceasta intreprindere de a face harti si de a atribui etichete si nume europene locurilor neetichetate, asta este parte a efortului lor de a lua in stapanire aceste pamanturi”, a conchis Crawford. „Aceasta este ideologia colonizarii, adica acestea sunt locurile noastre, am dat numele noastre acestor locuri”.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii