Henry „Box” Brown s-a nascut in statul Virginia in 1815 sau 1816. La un moment dat, inainte de 1848, el s-a casatorit cu o alta sclava – o femeie pe nume Nancy, care era proprietatea unui alt detinator de sclavi – trebuind sa obtina permisiunea ambilor proprietari pentru ca mariajul sa fie oficiat.
Brown si Nancy au avut mai multi copii, toti fiind considerati proprietatea stapanilor lui Nancy. De asemenea, ea a fost vanduta de mai multe ori in timpul casatoriei lor. Unul dintre proprietarii ei, Samuel Cottrell, a luat bani de la Brown in schimbul promisiunii de a nu o mai vinde pe ea si pe copii. Bineinteles, acesta si-a incalcat cuvantul si i-a vandut in august 1848.
Brown nu i-a mai vazut niciodata, iar istoricii nu i-au localizat in nicio inregistrare existenta a plantatiei. Dupa ce sotia si copiii sai au disparut, Henry „Box” Brown a elaborat un plan de evadare. El a apelat la un abolitionist si un comerciant local, Samuel Smith, precum si la un negru liber pe nume James C.A. Smith, pentru a-l ajuta.
James C.A. Smith i-a construit lui Brown o cutie de lemn cubica, avand latura de circa un metru. Era suficient de mare pentru a putea tine un om, desi unul intr-o pozitie foarte incomoda, cu genunchii indoiti la piept. Pretextand ca inauntru sunt marfuri livrate de pravalia sa, Samuel Smith a expediat coletul in Philadelphia.
Inainte ca Henry „Box” Brown sa-si inceapa evadarea, a trebuit mai intai sa gaseasca un plan legitim pentru a se sustrage de la muncile campului, in acea zi. Doar ranile foarte grave puteau impiedica un sclav sa lucreze – lucruri precum entorsele si intinderile musculare nu erau o scuza suficienta.
Brown a facut rost de niste acid sulfuric si si-a ars mainile foarte rau, practic pana la os, lucru suficient pentru a-l scapa de munca din acea zi. Dar el a trebuit sa calatoreasca in continuare in cutia sa spre libertate cu dureri atroce din cauza arsurilor.
Pe 24 martie 1849, Comitetul de Vigilenta din Philadelphia – un grup de abolitionisti – a primit cutia in care se ascunsese Henry „Box” Brown. Calatoria sa a fost foarte primejdioasa si a implicat riscuri majore, barbatul suferind si din cauza cresterii presiunii oculare, pentru ca a stat foarte mult cu capul in jos. Cand cutia a ajuns la destinatie si membrii Comitetului de Vigilenta au deschis-o, Brown a lesinat imediat ce a vazut lumina zilei.
In cele aproape doua zile cat statuse inchis mancase cativa biscuiti si bause foarte putina apa. Odata ce si-a recapatat constiinta, a inceput sa cante de bucurie, recitand propria versiune a unui psalm din Biblie in cinstea libertatii astfel castigate.
Henry „Box” Brown s-a speriat atunci cand guvernul american a adoptat Legea sclavilor fugari din 1850. Conform acestei legi, orice persoana considerata sclav fugar putea fi capturata in statele libere de catre vanatorii de sclavi, care puteau apoi sa returneze sclavul la stapanul sau.
Intrucat Brown nu era un cetatean liber in mod legal – de fapt, un sclav fugar – el a plecat rapid in Anglia, unde niciun vanator de sclavi nu l-ar fi putut gasi. S-a casatorit din nou, nefiind casatorit legal cu prima sotie, nu a fost nevoie sa obtina mai intai divortul.
Cea de-a doua sotie a sa, o femeie alba din Cornwall pe nume Jane, era actrita si impreuna au avut un copil, o fata pe nume Annie. Alaturi de sotie, Brown a inceput sa lucreze ca artist de teatru si circ, jucand in spectacole alaturi de Jane si de Annie.
Mai mult, el a inceput sa pretinda ca ar fi magician sau „mesmerist” (hipnotizator), autointitulandu-se „Printul Africii” si uneori aparand pe scena intr-o cutie similara cu cea prin care se trimisese prin posta spre libertate. Dupa multi ani petrecuti in Anglia, a trecut iar Atlanticul, stabilindu-se in cele din urma la Toronto, in Canada, unde a murit in 1897.
GABRIEL TUDOR
Comentarii