Acum ca au trecut sarbatorile, petrecerile, bucuriile si excesele, o retrospectiva stiintifica a anului care s-a incheiat poate parea potrivita, mai ales ca nu stim inca ce ne va aduce noul an.
Asadar, ce s-a intamplat in 2022, dincolo de trecerea pandemiei de Covid-19 in planul secund al preocuparilor, dupa doi ani de incertitudini, temeri si nesiguranta?
1) Pentru a demonstra fragilitatea sanatatii atmosferei terestre, cauzata de incalzirea globala etc, cercetatorii au descoperit ca in atmosfera, concentratia globala de metan depaseste 1.900 de parti per miliard (ppm), pentru prima oara in istoria umanitatii. (1 ppm indica faptul ca una din fiecare miliard de molecule dintr-o proba de aer este CH4, adica metan). In plus, nivelul mediu lunar al bioxidului de carbon din atmosfera Pamantului depasea in mai 420 de parti per milion (ppm) pentru prima data in istoria inregistrata.
In ceea ce priveste temperatura medie globala a suprafetei Pamantului in 2021, NASA anunta ca aceasta a fost egala cu cea din 2018 ca al saselea record de temperatura inalta, in timp ce ultimii opt ani au fost, in mod colectiv, cei mai caldurosi ani de la inceputul evidentei moderne, din 1880.
Pe de alta parte, Grupul interguvernamental pentru schimbari climatice (IPCC) publica cea de-a treia si ultima parte a celui de-al saselea raport de evaluare a schimbarilor climatice, avertizand ca „emisiile de gaze cu efect de sera trebuie sa atinga varful pana in 2025 cel tarziu si sa scada cu 43 la suta pana in 2030, pentru a limita incalzirea globala la 1,5ºC”.
2) De la atmosfera, trecem la energie, la dezvoltarea tehnologiilor de producere a energiei verzi, nepoluante. La inceputul anului trecut cercetatorii europeni anuntau ca au facut pasi importanti in incercarea lor de a dezvolta fuziu-nea nucleara dupa modelul procesului energetic care alimenteaza stelele.
Este vorba despre Laboratorul JET din Marea Britanie care si-a doborat propriul record mondial pentru cantitatea de energie pe care o poate extrage prin fuziunea a doua forme de hidrogen.
Daca fuziunea nucleara poate fi recreata cu succes pe Pamant, spun cercetatorii, asta ofera surse practic nelimitate de energie cu emisii scazute de carbon si radiatii scazute.
Experimentele de la JET au produs 59 de megajouli de energie in cinci secunde (11 megawati de putere), ceea ce reprezinta mai mult decat dublu fata de ceea ce s-a obtinut in testele similare din 1997.
Nu este o productie masiva de energie, ajunge doar pentru a fierbe aproximativ 60 de ibrice cu apa, dar semnificatia este majora pentru ca valideaza studiile de proiectare care au fost facute pentru un reactor de fuziune si mai mare, care se construieste acum in Franta.
3) Un robot botezat STAR, proiectat de o echipa de cercetatori de la Universitatea Johns Hopkins, a efectuat pentru prima oara in istorie o interventie chirurgicala laparoscopica pe tesutul moale al unui porc fara ajutor uman, un pas semnificativ catre o interventie chirurgicala complet automatizata asupra oamenilor.
„Descoperirile noastre arata ca putem automatiza una dintre cele mai complicate si delicate operatii din chirurgie: reconectarea a doua capete ale unui intestin. STAR a efectuat procedura pe patru animale si a produs rezultate semnificativ mai bune decat chirurgii umani care efectueaza aceeasi procedura”, declara autorul principal Axel Krieger, profesor asistent de inginerie mecanica la Johns Hopkins Whiting School of Engineering.
4) Pentru unii cercetatori specializati in imbatranire, secretul longevitatii este unul simplu: mancati mai putin. In februarie 2022 a fost publicat primul studiu controlat al restrictiei calorice la oa-meni, care confirma beneficiile si identifica o proteina-cheie care ar putea fi valorificata pentru a extinde sanatatea umana.
CALERIE, acronimul pentru Evaluarea cuprinzatoare a efectelor pe termen lung ale re-ducerii aportului de energie, este primul studiu controlat al reducerii caloriilor la individul mediu. Elaborat de oameni de stiinta de la Universitatea Yale si Pennington Biomedical Research, studiul a constatat ca reducerea caloriilor cu doar 14 la suta timp de 2 ani, cu aproximativ o briosa mai putin pe zi, a conferit multiple beneficii pentru sanatate si pentru combaterea imbatranirii.
„Doi ani de restrictie modesta de calorii au reprogramat celulele adipoase care ajuta la reglarea modului in care mitocondriile genereaza energie, raspunsurile antiinflamatorii ale organismului si, potential, longevitatea”, declara autorul studiului, Dr. Eric Ravussin. „Cu alte cuvinte, restrictia calorica rebranseaza multe dintre raspunsurile metabolice si imunitare care maresc durata de viata si sanatatea”.
5) Nu se cunoaste situatia la zi, dar pe 21 februarie 2022, numarul exoplanetelor confirmate, despre care NASA crede ca indeplinesc conditiile existentei vietii, depasea 5.000. Dintre acestea, 35 la suta sunt planete similare ca dimensiune cu Neptun, 31 la suta sunt super-Pamanturi (adica planete de marimi intre Terra si Neptun), 30 la suta giganti gazosi, cum sunt Jupiter si Saturn, si 4 la suta sunt asemanatoare cu Pamantul. Acum suntem parca mai linistiti, poate ca pe acolo exista si mult cautatii „omuleti verzi”.
6) Paleontologii au descoperit in situl Tanis din Dakota de Nord prima fosila de dinozaur care ar avea legatura cu asteroidul care a dus la extinctia acestora. Cercetatorii sustin ca membrul inferior gasit, care este foarte bine conservat, a fost acoperit cu pamant chiar in ziua in care un asteroid ar fi lovit Terra, acum 66 de milioane de ani.
7) In aprilie, NASA publica raportul intitulat Origini, Lumi, Viata. Studiul stiintei planetare si astrobiologice pentru perioada 2023-2032. Ideea centrala este ca in urmatorul deceniu noile cercetari vor extinde intelegerea originilor sistemului nostru solar, a modului in care planetele se formeaza si evolueaza, in ce conditii poate supravietui viata si unde sa gasim medii potential locuibile in sistemul nostru solar si nu numai.
Volumul evidentiaza intrebarile stiintifice cheie, identifica misiunile prioritare si prezinta o strategie de cercetare cuprinzatoare care include atat apararea planetara, cat si explorarea umana.
8) Un studiu din luna mai sugera cum „un model cosmologic cu doua universuri, deja studiat pe larg pentru a afla de ce gravitatia pare mult mai slaba decat alte forte cunoscute, ar putea explica tensiunea constantei Hubble (H0) prin interactiunile dintre cele doua lumi. „Lumea oglinda” ar contine copii ale tuturor particulelor fundamentale existente.
9) Laboratorul National Oak Ridge din Statele Unite anunta ca Frontier este acum cel mai rapid computer din lume, cu o viteza de 1,102 ExaFlops, adica poate efectua pana la 10 la puterea 18 operatii pe secunda.
10) Un studiu condus de Wake Smith de la Universitatea Yale din Statele Unite propunea un plan controversat pentru reinghetarea Polilor Nord si Sud. Metoda? Pulverizarea bioxidului de sulf in atmosfera cu ajutorul a 125 de avioane-cisterna militare. Ele ar urma sa pulverizeze un nor de particule microscopice de bioxid de sulf la o altitudine de 13.000 de metri in ambele emisfere, deasupra celor doi Poli.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii