Cercetatorii admit ca Beringia a aparut atunci cand nivelul marii a scazut cu 120-150 de metri in faza maxima a glaciatiunii, datorita imobilizarii apei in imensele calote glaciare si in ghetarii continentali, ceea ce a facut posibila aparitia unui pod terestru cu o latime de 1.600 km. Aceasta regiune nu a fost acoperita de gheata deoarece s-a inregistrat o reducere a caderilor de zapada. Astfel regiunea a fost acoperita cu pajisti, cu vegetatie de stepa, care se intindeau pe cateva sute de kilometri in interiorul fiecarui continent.
Daca Beringia a fost acoperita de o stepa intinsa, atunci trebuie sa fi existat si oameni care au ajuns pe aceste locuri, sugereaza cercetatorii, care considera ca a fost posibila o migrare umana dinspre Asia spre America de Nord, acum aproximativ 25.000 de ani. Un studiu realizat de Jody Hei in 2005 sustinea ca, din populatia care a migrat in acea perioada de-a lungul Beringiei, doar 70 de indivizi si-au lasat amprenta genetica la descendentii moderni.
O colonizare maritima de-a lungul litoralului s-ar fi putut produce cu mult mai devreme insa parerile oamenilor de stiinta sunt impartite, cu atat mai mult cu cat zonele litorale care ar putea oferi informatii suplimentare se afla acum in larg, la aproximativ o suta de metri adancime. Si animalele salbatice au putut sa migreze prin Beringia, astfel incat mamifere care au existat in Asia, elefantii si leii, de pilda, s-au raspandit in America de Nord si au evoluat spre specii, acum disparute, dar si invers, mamifere precum caii salbatici care au existat in America de Nord care ar fi emigrat.
Cand s-ar fi intamplat aceste migrari?
Un studiu publicat in 2007 in revista stiintifica PLoS Genetics, realizat de cercetatori de la Universitatea din Michigan si University College din Londra, sugereaza trei ipoteze: 1) valul migrator care a traversat podul terestru Bering a avut loc acum 12.000 de ani; 2) populatia migranta era originara din Siberia de Est si 3) toti nativii americani sunt descendenti directi ai acestui grup de migranti est-siberieni.
Autorii articolului afirma ca „un variant genetic unic este raspandit la nativii americani din ambele continente – sugerand ca primii oameni din cele doua Americi isi au originea intr-o singura migratie sau in mai multe valuri cu o singura sursa, si nu in valuri de migratori provenind din surse diferite”. Insa, descoperirea unei mine din Chile datata acum 12.000 de ani ar schimba datele problemei deoarece asta inseamna prezenta unei epoci anterioare de migratie „caci anii necesari pentru a traversa podul terestru, a strabate cele doua continente pana in Chile precum si timpul necesar pentru a gasi si exploata mina trebuie sa fie adaugati perioadei la care a fost datata mina”. Aceasta idee, a unei migratii mai vechi de acum 12.000 de ani avea sa fie sustinuta de un studiu din 2019 care vorbeste despre o migratie a oamenilor prin Beringia acum 18.000 de ani. Harta reprodusa in titlu ar reprezenta versiunea digitala a podului terestru, asa cum arata acum 18.000 de ani, conform studiului lui Jeffrey Bond. De fapt, harta arata toata Beringia, regiunea intinsa care include parti ale Rusiei, cunoscuta sub numele de Beringia de vest; Alaska, numita Beringia de Est; si podul de uscat stravechi care lega cele doua regiuni.
„Era momentul pentru o noua harta a Beringiei”, declara Jeffrey Bond, care studiaza geologia sedimentelor epocii glaciare la Yukon Geological Survey din Canada. „Pentru ca harta Beringiei din 2008 de la Centrul de Interpretare Yukon era invechita”. Ideea este ca „vizitatorii sau cei care vin sa descopere lucruri noi despre oamenii si animalele din era glaciara din Beringia, sa aiba o mai buna intelegere a modului in care arata regiunea”. Modelarea noii harti a Beringiei a fost posibila datorita analizei unor seturi de date, si anume, imagini satelitare globale din World Imagery si o topografie a fundului marii din regiune, realizata de Universitatea din Alaska Fairbanks.
„Aceste doua seturi de date disponibile gratuit, impreuna cu limitele glaciare (distributia ghetii in timpul ultimei glaciatii), au fost combinate pentru a obtine un set fantastic de straturi de baza pentru alcatuirea noii harti”, a adaugat Bond pentru Live Science.
„Desi Beringia a disparut, podul terestru a existat timp de mii de ani, de la aproximativ 30.000 la 16.000 de ani in urma, conform estimarilor globale ale nivelului marii”, a declarat Julie Brigham-Grette, profesor si sef de departament de geostiinte la Universitatea Massachusetts-Amherst, care, alaturi de alti oameni de stiinta, i-au oferit lui Bond informatii utile pentru realizarea hartii. „Scaderea nivelului marii de acum 30.000 de ani a fost foarte rapida, odata cu formarea calotelor de gheata peste America de Nord”, a declarat Brigham-Grette pentru Live Science. „Asadar, in cea mai mare parte a timpului, cu aproximativ 30.000 pana la 18.000 de ani in urma, podul de uscat avea o latime de aproape 1.000 de kilometri in directia nord-sud.”
Acesta este si motivul pentru care Bond a ales sa realizeze harta Beringiei de acum 18.000 de ani. „Dupa aceea, gheata a inceput sa se retraga si nivelul marii a inceput sa creasca. Dar in urma cu 18.000 de ani, Beringia era un loc relativ rece si uscat, cu putine paduri, dar inca brazdat de rauri si lacuri intinse. In Beringia dominau pajistile, arbustii si conditiile asemanatoare tundrei, este de parere Bond. Aceste medii au ajutat megafauna, mai ales animale mai grele de 45 de kilograme, cum ar fi mamutul lanos, leul beringian, ursul cu fata scurta, ursul grizzly, boul muscat, bizonul de stepa, pisica scimitar americana, caribou, calul Yukon, antilopa saiga, lupul gri si castorul urias”, conform Yukon Centrul de interpretare Beringia.
Beringia, aceasta regiune vasta si deschisa a permis si primilor oameni sa traiasca alaturi de animale, amintea Brigham-Grette. „Cu toate acestea, este inca un mister cand mai exact au inceput oamenii sa traverseze podul de uscat. Studiile genetice arata ca primii oameni care au migrat au fost izolati genetic de oamenii din Asia de Est intre aproximativ 25.000 si 20.000 de ani. Si dovezile arheologice arata ca oamenii au ajuns in Yukon cu cel putin 14.000 de ani in urma”, sublinia Bond. Dar inca nu este clar cat de mult le-a luat primilor americani sa treaca podul si ce ruta au ales.
Acum, stramtoarea Bering este acoperita de apa, devenind o poarta care leaga Atlanticul de oceanele Pacific prin Bazinul Arctic. „Exista putine locuri ca acesta pe planeta noastra care au o paleogeografie atat de complexa”, a conchis Brigham-Grette. (Continuare in numarul viitor)
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii