Aflata în satul Jgheaburi, comuna Corbi, judetul Arges, Manastirea Corbii de Piatra, cu obste de calugari, are hramurile: „Adormirea Maicii Domnului”, „Sfintii Apostoli Petru si Pavel” si „Sfântul Voievod Neagoe Basarab”.
Biserica rupestra se înrudeste tipologic cu grupul de biserici rupestre din Capadocia. A facut parte dintr-un ansamblu din secolul al XIV-lea, de la începutul organizarii ca stat al Tarii Românesti.
Este înaltata pe malul stâng al Râului Doamnei, la 400 de metri de centrul comunei Corbi, localitate atestata ca fiind locul de bastina al Corvinistilor. Se crede ca zona respectiva a reprezentat o vatra ascetica româneasca din cele mai vechi timpuri. De aceea prima atestare documentara, cea din 1512 nu este chiar anul înfiintarii manastirii, existând dovezi ca locasul ar fi existat mai dinainte. Trebuie totusi mentionat ca, la 23 iunie 1512, monahia Magdalena, stapâna locurilor si matusa voievodului Nicolae Basarab ctitoreste un schit de maici în jurul bisericii. In luna octombrie a aceluiasi an îl înzestreaza cu satele din jur si cu o vie din Gobesti. O caracteristica unica la noi în tara este altarul dublu racordat la o singura nava.
In 1515 maicile sunt duse la manastirea Cornetu-Vâlcea din cauza conditiilor grele de viata de aici si în locul lor sunt adusi calugari. In jurul manastirii se consolideaza o comunitate puternica de români veniti aici din cauza prigoanei religioase din zona Sibiului iar în 1766 manastirea devine biserica de mir.
La începutul secolului urmator biserica este modificata luând aspectul pe care îl are si astazi. Se daltuieste în stânca pronaosul, se sparge zidul despartitor între cele doua altare, zid din care ia nastere noua sfânta masa si se construieste o noua catapeteasma pictata de Stefan Zugravul.
In anul 1882, în timpul slujbei de Inviere se darâma peretele din fata, care era sub stânca. Din fericire nimeni nu este ranit si credinciosii aduc în vara respectiva niste mesteri italieni din Albesti care reconstruiesc zidul surpat.
Biserica, sapata în interiorul unui masiv de piatra, este compartimentata în Altar, naos, pronaos. Altarul primeste lumina din naos prin deschiderile pe care le lasa catapeteasma. Aceasta a fost construita din caramida în 1804 si în locul usilor împaratesti si iacobesti are perdele albastre. Naosul are peretele din vest tencuit si zugravit în alb. Pe lânga peretii din vest si din nord sunt strane de lemn. Bolta de deasupra este semiovala. Intre naos si pronaos exista o deschizatura facuta în zidul despartitor de marimea unei usi. Intrarea în pronaos se face prin partea de vest printr-o usa din lemn de brad. Toata biserica este pavata cu dale mari de piatra iar acoperisul ei este stânca de deasupra.
Pictura originala nu mai exista dar în partea stânga a boltii naosului se vad urmele unei lucrari din vremea monahiei Magdalena. In apropierea pronaosului s-a sapat trapeza sub stânca. La 30 de metri sud de pronaos se afla clopotnita de lemn construita în anul 1660 în fata trapezei si mutata cu prilejul reparatiilor facute în 1885.
Manastirea s-a reînfiintat în 1996 iar în anul 2003 a reînceput viata monahala cu importante lucrari de restaurare a picturii.
IRINA STOICA
Comentarii