Rapiti de OZN-uri

          Statistici si „rapiri imaginare”
          
          Cunoscuta autoare si investigatoare britanica Jenny Randles a fost si ea prezenta la Conferinta pentru studiul rapirilor efectuate de OZN-uri, organizata, în 1992, la Massachusetts Institute of Technology (M.I.

          Statistici si „rapiri imaginare”
          
          Cunoscuta autoare si investigatoare britanica Jenny Randles a fost si ea prezenta la Conferinta pentru studiul rapirilor efectuate de OZN-uri, organizata, în 1992, la Massachusetts Institute of Technology (M.I.T.). Ea avea la activ 15 carti publicate despre fenomenul OZN si studiase pâna în acel moment patruzeci si trei de cazuri de rapiri din Marea Britanie. În treizeci si sapte de cazuri cel rapit a fost singur, iar în celelalte au existat si alti martori. 53 la suta dintre rapiti erau femei, 47 la suta barbati. Vârsta medie a celor rapiti a fost de 28 de ani (comparativ cu 27 pentru SUA si 27,5 pentru Europa continentala). Persoanele veneau din toate mediile; erau politisti, muncitori, profesori universitari, artisti etc. Un sfert din rapiri s-a petrecut din aer liber, ceva mai mult de jumatate din dormitor, iar restul din automobilul cu care se deplasa victima. Nici una dintre victime nu îsi amintea sa i se fi atasat un implant, dar majoritatea vorbeau de îndoctrinare. Circa 60% afirmau ca extraterestrii le-au explicat ca ne supravegheaza planeta, ca sunt preocupati de probleme ecologice si ca s-ar putea sa ne confruntam pe viitor cu diverse catastrofe. În prima faza a rapirii, 55% au vazut un OZN, 30% au vazut o lumina puternica, 12% au vazut o faptura nepamânteana. Rapirile au avut loc la toate orele din zi si noapte, cu un maxim în jurul orei trei în zori si un minim înainte de amiaza. 12% au vazut entitati mici cenusii, 35% nordici înalti, 44% indivizi obisnuiti, în timp ce în Statele Unite se raporteaza 73% omuleti cenusii, 6% nordici si 12% cu înaltime obisnuita, iar în Europa continentala 48% cenusii, 25% nordici si 15% obisnuiti (restul au fost diferiti). Peste 25% din rapiri s-au produs în trei zone de mici dimensiuni (circa zece mile patrate fiecare), aceleasi cu cele în care apar cele mai multe cercuri în lanuri de cereale.
          Jenny Randles este cea care a remarcat prima data un fenomen care se petrece pe parcursul rapirilor si pe care ea l-a numit „Factorul OZ”. Victima constata ca totul în jur s-a schimbat brusc – nu mai sunt masini pe strada sau pe sosea, pasarile nu mai cânta, în general nu se mai aude nici un sunet, totul se misca foarte încet. În multe dintre cazurile examinate de ea s-a raportat acest factor, semnalat de altfel practic de catre toti autorii, pe toate continentele. „Factorul Oz” (numit asa dupa cunoscuta poveste „Vrajitorul din Oz”) a fost semnalat nu numai în întâlnirile OZN ci si în cazul unor fenomene înrudite, cum ar fi aparitiile sfinte. De altfel Randles crede ca fenomenul OZN este mult mai complex decât ne imaginam, mult mai complex decât recursul la niste „omuleti verzi”, si are numeroase conexiuni cu alte domenii ale paranormalului. În anii premergatori conferintei ea investigase, de pilda, o legatura între acest fenomen si cazurile de combustie spontana.
          Jenny Randles a fost implicata si într-un interesant studiu privind „rapiri imaginare”, efectuat asupra a 11 barbati si 9 femei. Celor în cauza li s-a spus sa-si imagineze ca au fost rapiti de un OZN si li s-a cerut sa descrie în detaliu, inclusiv prin desene, ce anume li s-a întâmplat. Descrierile lor au fost complet diferite de cele din rapoartele „adevaratilor” rapiti. Nouazeci la suta au prezentat intrarea în nava de o maniera spectaculoasa, fara nici o legatura cu ce spun martorii rapirilor. Extraterestrii descrisi purtau aproape în toate cazurile arme cu raze, ceea ce nu exista în nici un raport despre rapiri. Procentele privind tipurile de vizitatori erau cu totul diferite, ca si înfatisarea acestora. Nici un participant la studiu nu a vorbit de examinarea medicala. În plus descrierile obtinute de la grupul examinat prezentau o remarcabila varietate, comparativ cu rapoartele despre rapiri OZN între care exista foarte multe similitudini. Asa cum se exprima un alt participant la conferinta, Eddie Bullard Ph. D.: „daca Hollywood-ul este responsabil pentru aceste imagini (ale rapoartelor autentice), unde sunt monstrii? unde sunt robotii?”.