Dezvaluiri recente in Sistemul Solar

          Neptun, satelitii si „troienii”
          
          Neptun este cea de a opta planeta ca departare de Terra în Sistemul nostru Solar, penultima înainte de Pluto. O uriasa lume de gheata, dezolanta, cu atmosfera de hidrogen si heliu la care se adauga mici cantitati de metan.

          Neptun, satelitii si „troienii”
          
          Neptun este cea de a opta planeta ca departare de Terra în Sistemul nostru Solar, penultima înainte de Pluto. O uriasa lume de gheata, dezolanta, cu atmosfera de hidrogen si heliu la care se adauga mici cantitati de metan. Din cauza orbitei puternic eliptice a lui Pluto, cele doua planete îsi schimba între ele locurile pentru câtiva ani o data la câteva secole: în momentul de fata, Neptun este cea mai îndepartata de noi, aflându-se la 30 de U.A. (unitati astronomice, o U.A. fiind egala cu distanta Pamânt-Soare). Din punctul de vedere al numarului de sateliti, Neptun se afla pe locul patru, cu 11 sateliti, dupa Jupiter (40), Saturn (30) si Uranus (21). Dintre satelitii lui Neptun, ultimii trei au fost descoperiti în ianuarie 2003 de catre astronomii Universitatii din Hawaii.
          Cei trei noi sateliti naturali ai lui Neptun sunt primii descoperiti dupa misiunea Voyager din anul 1989 – singura pâna acum care a furnizat informatii directe asupra planetei. De asemenea, ei sunt si primii descoperiti „de pe Pamânt”, dupa satelitul Nereid în anul 1949! Corpuri ceresti extrem de greu de observat si studiat, în primul rând din cauza dimensiunilor, fiecare dispune de un diametru de aproximativ 30-40 km. În plus, la distanta la care se afla, ei sunt de o suta de milioane de ori mai putin luminosi decât orice alt corp ceresc care ar putea fi observat cu ochiul liber de pe Terra! Echipa internationala autoare a descoperirii a reusit sa-i identifice ca pe niste puncte luminoase pe fotografiile planetei, realizate prin expuneri repetate, la doua observatoare astronomice: telescopul Blanco de la Observatorul Inter-American Cerro Tololo din Chile si telescopul canadiano-franco-hawaian din Hawaii. Importanta celor trei noi „luni” neptuniene, dupa parerea astronomilor care le-au descoperit, este ca ele deschid noi perspective în studierea conditiilor existente in Sistemul Solar în epoca formarii primelor planete.
          Aidoma satelitilor sai, Neptun a fost întotdeauna deosebit de dificil de observat de pe Terra (discul sau este prea mic si imaginea sa este încetosata din cauza atmosferei terestre). Pozitia sa a fost prezisa de Adams si Leverrier în 1845, iar cei care l-au observat pentru prima oara au fost tot un englez si un francez, Galle si d’Arrest, un an mai târziu. Interesant este ca primul care l-a observat a fost de fapt… Galilei, în timp ce studia satelitii lui Jupiter, dar el a crezut ca este vorba despre o simpla stea pe care a prins-o întâmplator în câmpul lunetei sale. Tot în 1846 a fost descoperit si primul sau satelit, Triton. Dupa 1949, doar Voyager 2, respectiv 40 de ani mai târziu, avea sa descopere ca mai existau înca sase sateliti. Cei trei descoperiti anul acesta au fost „ratati” de Voyager din cauza marii lor departari de Neptun dar si pentru ca sunt extrem de slab luminosi.
          La fel de spectaculoasa ramâne anuntarea recenta oficiala a observarii primului satelit „troian” al lui Neptun, adica nu o „luna”, un satelit natural, ci un asteroid capturat, cine stie pentru cât timp, într-un ciudat dans gravitational cu Neptun si Soarele atotstapânitor în lumea noastra.