Spectrul curiozitatii umane

          O voi lua pe „bumbi”, sarind dintr-o parte a creierului lumii în alta, pentru a va da o idee despre cât de neastâmparat este Homo faber – fie pace, fie razboi, fie zi, fie noapte, tot timpul..

          O voi lua pe „bumbi”, sarind dintr-o parte a creierului lumii în alta, pentru a va da o idee despre cât de neastâmparat este Homo faber – fie pace, fie razboi, fie zi, fie noapte, tot timpul… Asadar…
          Revista „Discover” prezinta o splendida harta a… Pamântului de noapte. Adica filmat dintr-un satelit, care satelit sta mereu în umbra Terrei. Rezultatul: o harta a dezvoltarii, dupa cum consumul de electricitate ni-l indica. Deci, doua continente plus o insula, alburii – America de Nord si Europa (aproape pâna la Muntii Urali) dar si ultra moderna Japonie, alte doua mai putin vizibile – America Centrala si de Sud si Asia – în sfârsit o pata neagra, Africa (cu exceptia unei zone din sud, între Johannesburg si Capetown) si un fel de covrig, Australia, întunecata în mijloc (unde e pustie) si împodobita de o ghirlanda continua de lumini electrice pe litoral. Articolul din „Discover” este însa scris pentru a incrimina poluarea luminoasa a cerului de deasupra marilor orase si pentru a face un „clasament” la zi al surselor de lumina moderne: becul clasic, cu filament incandescent (durata de „viata”: 3.000 de ore; 189 wati, eficienta de 15,3 lumeni/watt), tubul cu vapori de mercur (24.000 de ore de „viata”, 400 w. consum, 47,8 lumeni/watt), lampa cu vapori de sodiu (peste 24.000 de ore functionare, 400 w, 112,5 lumeni/watt), tubul fluorescent (10.000 de ore, 162 wati, 47,8 lumeni/watt), tubul cu halid metalic (10.000 ore de „viata”, 1.000 w, 71 lumeni/watt), pentru iluminatul stradal, si asa-numitele lampi rezidentiale (18.000 ore, 180 wati, 183 lumeni/watt). Ca sa ne dam seama cât înseamna, total, consumul de electricitate pentru iluminatul stradal, va amintesc ca la Itaipu, pe râul Iguasu, între Brazilia si Paraguay, a fost construita cea mai mare hidrocentrala din lume. Productia se împarte, la o prima socoteala, între cele doua state, dar Brazilia, una din marile puteri economice ale lumii, cumpara de la vecina ei 49% din cei 50% kilowati „recoltati”. Paraguayului, care consuma curent electric doar pentru iluminat si problemele casnice, îi ajunge doar 1% din ce da monstrul hidroenergetic de la Itaipu…
          Unul din sporturile nationale ale SUA este cresterea gazonului – manie capatata de la colonialistii britanici. 50 de milioane de curti, 700.000 de terenuri de sport si 14.500 de terenuri de golf sunt, toate, acoperite cu iarba, mai ales din speciile TifSport, Mohawk, Axcella si Princess 77 – si constituindu-se într-o „piata” de 45 miliarde dolari pe an. Fireste, gazonul american este permanent udat, de aceea 60% din apa potabila a oraselor nord-americane se consuma pentru stropitul ierbii. Ron Duncan, botanist la Universitatea din Georgia, SUA, va pune însa capat risipei folosind-o pe Paspalum vaginatum, o iarba originara din Africa, ce pare sa fi trecut Oceanul Atlantic în perioada comertului de sclavi (era umplutura pentru saltele si perne) si care s-a adaptat perfect Lumii Noi, traind prin cotloane seci, nestropita, neierbicizata si neîngrasata, asa cum i se cuvine oricarei buruieni. În plus, Paspalum creste foarte lent. Dubla economie, deci, si-au spus crescatorii de gazon, pentru ca vom cheltui cu Paspalum doar jumatate din cantitatea de apa pe care o risipim acum dar si mult mai putina motorina, pentru lacomele noastre masini de tuns iarba…
          Si închei amintindu-va ca acum patru ani fiziciana Lene Hau de la Universitatea Harward a oprit pur si simplu o raza de lumina, „înghetând-o” într-un nor de atomi ultrareci. De atunci Lene se zbate sa gaseasca un folos fenomenului descoperit – si ce credeti ca încearca sa faca: exploatând lumina ultralenta dr. Hau se straduieste sa construiasca un computer quantic! Fotonii vor înlocui firele, transmitând informatia iar atomii centrele în care informatia va fi stocata si procesata – deci, dupa colt, un nou salt al lui Homo faber.