1) Marie Trintignant traieste în Janis si John

          Pe ecranele cinematografelor din Franta a fost lansata de curând comedia regizata de Samuel Benchetrit, Janis si John. Publicul a dat navala sa vada filmul, sensibilizat probabil de povestea tragica în urma careia Marie Trintignant, distribuita în film, si-a pierdut viata.

          Pe ecranele cinematografelor din Franta a fost lansata de curând comedia regizata de Samuel Benchetrit, Janis si John. Publicul a dat navala sa vada filmul, sensibilizat probabil de povestea tragica în urma careia Marie Trintignant, distribuita în film, si-a pierdut viata.
          Actorii Sergi Lopez, Marie Trintignant, François Cluzet, Christophe Lambert, Jean-Louis Trintignant si-au dat mâna pentru a realiza un film spumos, care a captivat spectatorii. Personajul central este Pablo, agent de asigurari, care, dupa ce si-a escrocat un client, trebuie sa faca rost peste noapte de 500 000 de franci pentru a nu ajunge în închisoare. Întâmplarea face ca varul sau, Leon, sa mosteneasca 1 milion de franci. Pentru Pablo, salvarea ar putea veni de aici. Problema este ca Leon nu e tocmai o persoana normala. De mai bine de 30 de ani traieste cu impresia ca Janis Joplin si John Lennon, cântareti pe care i-a idolatrizat, vor reveni într-o buna zi în aceasta lume. Perfect!, Pablo îi va face pe plac, îi va îndeplini visul, desigur pentru a pune mâna pe bani. Cum? O va transforma pe sotia sa, Brigitte, si pe un prieten actor de mâna a doua în sosiile celor doua staruri mitice. Toate bune si frumoase numai ca socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din târg.
          
          Regizorul debutant
          
          Samuel Benchetrit se afla la primul lui lung metraj, asa ca nu-i de mirare ca a dorit sa lucreze cu actori pe care „i-a mai regizat”, dar pe scena de teatru. E vorba de Jean-Louis Trintignant si Marie Trintignant, care au jucat în „Poeme pentru Lou” (1999) si „Comedie pe un peron de gara” (2001). N-a fost tocmai usor pentru Samuel Benchetrit sa-l convinga pe veteranul Jean-Louis Trintignant sa revina pe marele ecran, acesta punând punct cândva carierei cinematografice. În fata refuzului initial, regizorul debutant a fost nevoit initial sa contacteze un alt actor, pentru rolul Domnului Cannon. Dupa o vreme însa, în timpul unei calatorii a lui Samuel cu Jean-Louis în Italia, discutia despre subiectul filmului ce urma sa se faca l-a ambalat si pe Trintignant si l-a facut sa revina asupra deciziei mai vechi. „Ma rugam ca actorul cu care vorbisem deja sa se razgândeasca si asa s-a întâmplat”, marturisea Samuel Benchetrit.
          
          Sosia lui Janis Joplin
          
          Autorul scenariului este tot Samuel Benchetrit si, la vremea când a scris povestea filmului, era casatorit cu Marie Trintignant. „Marie a fost la baza filmului, ea este personajul central al acestei istorii”, îsi amintea regizorul. Timp de un an i-a luat actritei sa învete cântecul interpretat de Janis Joplin. „La vremea când am cunoscut-o pe Marie, cu mai bine de zece ani în urma, visul ei era sa aiba un rol de cântareata. Stiam asadar ca scenariul îi va face mare placere. Îmi doream sa o aduc spre ceva neobisnuit pentru ea, sa-i pun în valoare în fata publicului un alt unghi al personalitatii ei artistice”, spunea Benchetrit.
          
          Întâlnirea pe… peron
          
          Samuel Benchetrit îsi aminteste si de întâlnirea cu Christophe Lambert: „Venise la teatru sa vada „Comedia pe un peron de gara” pe care eu o scrisesem si în care jucau Marie si Jean-Louis. Am cinat cu totii. Am constatat ceea ce gândisem dintotdeauna despre el: are o carisma incredibila. I-am vorbit de rolul lui Leon si mi-a spus ca i-ar placea sa faca un film în Franta. M-am simtit dator sa-i precizez ca e vorba de cel de-al treilea personaj al filmului, ca ierarhie, si ca e vorba de un film… mic. Asta nu i-a diminuat nici un pic entuziasmul, a vrut sa joace si a intrat perfect în rol”.
          
          Flash
          Janis si John este cea mai recenta aparitie pe ecrane a actritei Marie Trintignant, decedata în iulie a.c. în urma unei dispute violente cu prietenul sau, Bertrand Cantat.
          Cu prilejul avanpremierei filmului, actorul Jean-Louis Trintignant a aparut în public pentru prima oara de la disparitia fiicei sale.
          În privinta rolului interpretat de el în acest film, Jean-Louis Trintignant a declarat: „Nu e cel mai bun rol din cariera mea, dar a fost foarte agreabil sa-l joc. Am facut-o pentru Samuel. Am trait cu totii o perioada remarcabila în timpul filmarilor, a fost magnific iar noi toti foarte fericiti. Descopar azi (la vizionare) pentru prima data rezultatul si sunt cu adevarat fascinat”.
          O perioada a planat incertitudinea asupra sortii filmului, dar tatal actritei decedate a insistat sa fie lansat. „Pentru el, Marie traieste în acest film, aduce un pic de veselie în toata tristetea provocata de tragedia întâmplata. Cred ca a avut dreptate sa doreasca sa-l lansam”, a declarat Samuel Benchetrit cu câteva ore înainte de proiectie.
          Samuel Benchetrit si Marie Trintignant au împreuna doi copii, Jules si Leon.
          
          2) INGMAR BERGMAN cineast de referinta
          
          Regizor si scenarist suedez, Ingmar Bergman a împlinit în vara acestui an 85 de ani (n.14 iulie 1918, Uppsala). În urma cu doi ani dona Institutului de film suedez o parte din arhiva sa, cuprinzând manuscrise, fotografii, carnete, jurnale personale… Anul acesta, dupa o munca asidua si minutioasa a cercetatorilor de la institut, unele dintre „piesele forte” ale arhivei au fost reunite într-o expozitie gazduita mai întâi de Helsinki (în august), apoi de Paris (septembrie-octombrie), urmând sa mearga la Roma si Torino, intentia fiind de a dezvalui celor interesati geneza unei opere cinematografice singulare în istoria filmului.
          
          Un cineast tenebros
          
          Multe din filmele semnate de Ingmar Bergman sunt complicate, greu accesibile, sortite sa fie gustate doar de „un public de cinemateca” sau de specialistii festivalurilor internationale. Chiar daca opera sa nu a avut niciodata o haina „comerciala”, Ingmar Bergman este considerat unul dintre marii artisti ai primului secol de cinema, unic pentru amprenta extrem de personala a universului sau filmic, în care lasa frâu liber contorsionatului si tenebrosului sau eu interior, impregnat de obsesii si temeri. Peliculele sale trateaza aceleasi si aceleasi teme: moartea, singuratatea, suferinta, cruzimea, vinovatia, credinta, în timp ce ideea principala a operei este: lumea e un infern în care omul traieste chinuit de singuratate, bântuit de frica si obsedat de sex. Eroii sai sunt slabi si neputinciosi, ca niste marionete ale unui teatru de papusi de dimensiuni universale.
          
          Amintiri de demult
          
          Multe din documentele donate de cineast Institutului si prezente în expozitie dateaza din anii 1938-1946. Este o prima fereastra deschisa catre adolescentul, apoi tânarul student la literatura, care de pe atunci scria. O scriitura cu litere rotunde, caligrafiate îngrijit. Temele filmelor lui de mai târziu îl obsedau înca de la acea vreme, Dovada: un scenariu, cu personaje bine definite si destul de contorsionate ca structura… O fotografie din 12 iunie 1937 îl prezinta pe tânarul Bergman la sfârsitul examenului de bacalaureat.
          Maaret Koskinen, critic si profesor de studii cinematografice la Universitatea din Stockholm, îsi amintea de o zi anume din 1998: „M-a chemat în legatura cu un text de-al sau si cu acel prilej mi-a spus: „Am o camera plina cu documente si materiale în casa mea din Feroe (insule din Marea Baltica). Acolo o sa întelegi totul.” În iunie 2000 m-am dus în cautarea acelui Graal, a tuturor cheilor necesare pentru a întelege, pentru „a-l citi” pe Bergman. Aveam trecere libera din partea maestrului. Timp de sase luni am scotocit, am desprafuit, am devorat. Apoi m-am trezit ca-mi spune: „Daca faci rost de un camion, ia-le de-aici!””. De ce s-a despartit Bergman de toate aceste comori? Pentru ca, potrivit declaratiei sale, are o familie foarte numeroasa si s-a temut ca, dupa disparitia sa, mostenirea sa nu devina motiv de dispute si destramare. Pe de alta parte, a vrut sa se asigure ca nimic nu se va pierde din ceea ce a însemnat spiritul lui. Când a facut donatia a înfiintat si Fundatia Ingmar Bergman cu rol în administrarea tuturor acestor bunuri ale sale, sub controlul a doua dintre fiicele lui, Linn Ullman si Eva Bergman. În ciuda resurselor financiare restrânse de care Institutul suedez de film dispune, reprezentantii sai spera sa transpuna documentele pe suport magnetic pentru a putea fi studiate de cercetatorii, studentii si cinefilii din întreaga lume.