Atentatul de la berarie
Pe 7 noiembrie 1938, la Paris avea loc un atentat chiar în Ambasada Germaniei, consilierul von Rath fiind împuscat de un tânar evreu polonez (diplomatul a murit, doua zile mai târziu). Desi se pare ca data nu a fost aleasa în mod deliberat, ea reprezenta exact ajunul împlinirii a 15 ani de la celebrul „puci de la berarie”, când national-socialistii lui Hitler au încercat la München sa preia puterea, actiune esuata si urmata de condamnarea viitorului Führer la 5 ani de închisoare.
Atentatul de la berarie
Pe 7 noiembrie 1938, la Paris avea loc un atentat chiar în Ambasada Germaniei, consilierul von Rath fiind împuscat de un tânar evreu polonez (diplomatul a murit, doua zile mai târziu). Desi se pare ca data nu a fost aleasa în mod deliberat, ea reprezenta exact ajunul împlinirii a 15 ani de la celebrul „puci de la berarie”, când national-socialistii lui Hitler au încercat la München sa preia puterea, actiune esuata si urmata de condamnarea viitorului Führer la 5 ani de închisoare.
Pe 8 noiembrie 1939, la München, Hitler sarbatorea(!) „puciul de la berarie”, alaturi de mai multi adepti fideli. Si unde altundeva, decât într-o fabrica de bere, la subsolul careia se organizase masa festiva. Numai ca se mai pregatise ceva: la orele 21,20 explozia unei bombe cu ceas spulbera incinta respectiva, facând numeroase victime. Führerul însa se afla deja în rapidul 71, cu destinatia Berlin, tren din care el însusi a început sa coordoneze actiunile de cautare a autorilor atentatului. În aceeasi noapte, Heydrich, Nebe (directorul centralei de criminalistica din Berlin) si Müller (seful Gestapoului) au decolat din Berlin spre München, demarând astfel cercetarile. Un amanunt interesant si greu de explicat – Göring si Himmler întârziasera la adunare, evident, scapând vii si nevatamati. Dar suspiciunile au luat sfârsit (oficial!), dupa câteva zile, când ziarele naziste anuntau demascarea complotistilor: nimeni altii decât membri ai serviciilor secrete britanice, a caror unealta ar fi fost Otto Strasser, fost sef cu propaganda partidului, refugiat în Cehoslovacia. Fusesera chiar arestati doi ofiteri englezi, Stevens si Best, dar si un tânar tâmplar, Georg Elser, care ar fi vrut sa fuga în Elvetia, culmea, având asupra lui planurile subsolului berariei, schite tehnice cu caracter strict secret si alte documente compromitatoare. Totul parea clar ca lumina zilei, totusi, oricât de „nemtesc” era scenariul, câteva fisuri tot ramasesera. În realitate, Stevens si Best au fost pur si simplu rapiti din Olanda, pe 9 noiembrie, de Gestapo, în urma unei operatiuni pregatite cu minutiozitate, multa vreme. Pe de alta parte, Elser fusese arestat cu mai mult de o ora înaintea declansarii exploziei, iar interogatoriile sale au fost acoperite ulterior de cea mai mare secretomanie. De fapt, tanarul tâmplar îsi astepta linistit recompensa, pentru rolul avut în atentatul anti-Führer, rol scris chiar de catre Hitler. Afacerea Elser s-a dovedit foarte alambicata, neavând vreo legatura cu britanicii si cu Strasser. Lupta pentru putere din sânul partidului nazist îl determinase pe neiertatorul Adolf sa puna la cale eliminarea „inteligenta” a adversarilor sai, printr-o complicata diversiune. Pe Elser, Gestapo-ul l-a racolat în lagarul unde fusese internat ca element antisocial. Verificat minutios, i s-a încredintat apoi rolul de a plasa bomba în subsolul berariei, conform unui plan exact, apoi urma sa iasa din tara. Se pare însa ca nici macar masinaria infernala ce i se încredintase nu era decât o jucarie inofensiva. Oricum, sub pretextul ca unii capi nazisti ar fi pus la cale asasinarea lui Hitler, acestia au fost eliminati fara scandal, în sinistra seara de 8 noiembrie 1939. Se-ntelege ca soarta lui Elser nu a fost cea promisa. Este readus în lagar, e drept ca i s-a acordat un statut cu totul special si libertati la care nici civil fiind nu visa. Totusi, pensia de stat consistenta si locuinta promise nu au venit niciodata, chiar daca multi ofiteri nazisti stiau ca detinutul se bucura de protectia Führerului însusi. Acesta îi pregatise însa alt „cadou”, deloc costisitor: în martie 1941, „din ordin suprem”, Elser a fost împuscat în ceafa, pe motiv ca ar fi încercat sa fuga din lagar…
Robotii vor avea piele inteligenta
O echipa de cercetatori de la Universitatea din Cambridge si University College...
Comentarii