1) Trikoupis, cel mai lung pod din lume

Inaugurat înainte de Olimpiada, grecii intra înca o data în mitologie
          Nici Hercule n-ar fi reusit sa construiasca mai repede „Colosul din Rion”
          
          La ora când presa mondiala comenta, destul de tendentios, unele întârzieri în finalizarea unor santiere olimpice, inginerii greci au dat o proba a maiestriei lor: podul „Trikoupis” din Rion-Antirion, cel care leaga Grecia continentala de Peloponez a fost inaugurat cu patru luni înainte de termenul prevazut! Lung de 2.252 metri, o adevarata provocare pentru constructori, Trikoupis a trebuit sa se împace cu Poseidon pentru a-si întinde benzile de beton lungi de trei kilometri peste ape si pe deasupra zonei cu cel mai mare risc seismic din Grecia si pentru a deveni cel mai lung pod suspendat din lume, lasând în urma mai vechiul „Golden Gate” din San Francisco (SUA).
Inaugurat înainte de Olimpiada, grecii intra înca o data în mitologie
          Nici Hercule n-ar fi reusit sa construiasca mai repede „Colosul din Rion”
          
          La ora când presa mondiala comenta, destul de tendentios, unele întârzieri în finalizarea unor santiere olimpice, inginerii greci au dat o proba a maiestriei lor: podul „Trikoupis” din Rion-Antirion, cel care leaga Grecia continentala de Peloponez a fost inaugurat cu patru luni înainte de termenul prevazut! Lung de 2.252 metri, o adevarata provocare pentru constructori, Trikoupis a trebuit sa se împace cu Poseidon pentru a-si întinde benzile de beton lungi de trei kilometri peste ape si pe deasupra zonei cu cel mai mare risc seismic din Grecia si pentru a deveni cel mai lung pod suspendat din lume, lasând în urma mai vechiul „Golden Gate” din San Francisco (SUA). Pentru greci s-a nascut o noua cale de comunicare, o axa de dezvoltare de mare potential, legând coasta nordica, esentialmente rurala, cu orasul Patras, al treilea ca marime din Grecia si oras olimpic, totodata. Iar pentru turisti, podul intra într-un circuit pâna acum de negândit care leaga bogatia arheologica din Sterea Ellada, printre care poate fi amintit locul emblematic de la Delphi, si cele nu mai putin reputate din Peloponez. Rezultatul unei aliante economice si tehnice greco-franceze, podul Trikoupis, „Colosul din Rion” cum e deja numit, apropie doua regiuni aflate acum la doar cinci minute departare una de alta, cât dureaza traversarea. Jean-Paul Teyaandier, directorul exploatarii spune ca „acest pod este aici, înainte de toate, pentru a rezista la cutremure”. Într-adevar, podul este construit pentru a rezista la seime de peste 7 grade pe scara Richter, dar el va putea rezista chiar si unei coliziuni cu un petrolier de 180.000 tone sau unei furtuni de 250 km/h. Nu trebuie uitat nici omul care a visat pentru prima oara la acest proiect: în 1890, Harilaos Trikoupis, primul ministru al vremii, care era originar din Méssolonghi, la vest de Sterea Ellada, a propus în parlament proiectul unui pod care sa lege locuitorii din Achaia, Peloponez, cu locuitorii din Aetoloakarnania. Mai erau sase ani pâna la primele Jocuri Olimpice moderne si proiectului nu-i lipsea ambitia. Din pacate, ceea ce lipsea atunci era tehnologia care avea sa devina disponibila de-abia sfârsitul secolului al XX-lea. Constructia a început în 1999, iar pe 8 august 2004 flacara olimpica a traversat cel mai lung pod din lume. Mikis Theodorakis a omagiat evenimentul inaugurarii cu un concert, iar un grandios spectacol de artificii a pus punct unui vis centenar devenit realitate. O realitate care a costat 600.000.000 euro, dar, în final, a opta minune a lumii s-a nascut!
          
          2) Noi psihoze estivale la mare
          
          Serviciile medicale de urgenta de pe litoral sunt în aceasta perioada luate cu asalt si chiar blocate de noi psihoze generate de muscaturile mortale ale paianjenilor sau de febra cauzata de capuse.
          
          Vaduva Neagra ataca, dar în lipsa!
          
          Serviciile sanitare de urgenta din statiuni si din municipiul Constanta au fost luate cu asalt de zeci de reclamatii si solicitari de interventii pentru presupuse cazuri de muscaturi letale provocate de „paianjenul negru cu carapace” sau chiar de „Vaduva Neagra”. Seful Directiei de Sanatate Publica a Judetului Constanta a declarat ca pshihoza creata în rândul turistilor si populatiei locale nu are nici un fundament real, atacul unor paienjeni veninosi, neputând fi dovedit ca atare. „Daca „Vaduva Neagra” exista în tara noastra, ea este foarte rara si traieste departe de locurile populate, în nici un caz pe Litoral. Pâna acum 30 de ani a fost semnalata în Delta Dunarii, în zona Complexului Razelm – Sinoe, si o singura data în Mehedinti. O cautam asiduu de vreo trei ani, suntem o armata de arahnologi si nu am gasit nici macar o urma de ea”, a declarat biologul Adrian Anghel, din cadrul Directiei de Sanatate Publica Constanta. El a mai precizat ca paianjenii nu înteapa, ci musca, lasând pe piele doua orificii, la o distanta de 2-3 milimetri una de cealalta. El a adaugat ca pentru a reduce efectele veninului este utilizat deja un vaccin, reactiile în urma atacurilor putând persista între 12 si 14 ore, dar decesul este extrem de putin probabil. Turistii si localnicii sunt sfatuiti sa-si controleze si sa-si scuture bine hainele înainte de a se îmbraca, deoarece paianjenii prefera de multe ori tesaturile racoroase, pentru a se ascunde sau a se odihni. La rândul sau, dr. Jolt Torok, entomolog în cadrul Departamentului Biodiversitate la Institutul National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunarii, a declarat presei ca specia de „paianjen negru cu carapace nu este cunoscuta pâna în prezent de literatura de specialitate, neexistând pâna acum nici un exemplar identificat cu astfel de caracteristici”. În realitate, toti paienjenii sunt veninosi, dar nici o specie care traieste în România nu poate fi apreciata ca având o muscatura letala pentru om.
          
          Tifosul de capuse
          
          Ceva mai serioasa pare a fi o alta psihoza estivala: febra butonoasa sau tifosul de capuse. Conducerea Spitalului de Boli Infectioase Constanta s-a aratat îngrijorata de cresterea semnificativa a numarului de pacienti care ajung la spital cu aceasta afectiune. Numai în ultima perioada au fost diagnosticate cu febra butonoasa 16 persoane. Primul semn al bolii este febra, iar dupa trei zile apare eruptia, urmata de dureri musculare. De asemenea în locul afectat de întepatura de capusa apare o pata neagra. Medicii spun ca boala poate fi mortala si recomanda tuturor celor care sunt întepati de capuse sa se prezinte imediat la doctor. Tratamentul pentru febra butonoasa nu este foarte complicat însa în lipsa acestuia, victima poate deceda în mai putin de o saptamâna.