Rapiti de OZN-uri

          Înscenari ale militarilor?
          
          Helmut Lammer este doctor în geofizica si lucreaza în Institutul de Cercetari Spatiale din Austria, participând la numeroase proiecte, între care la misiunea „Mars Global Surveyor”. În timpul sau liber, s-a dedicat studierii unor aspecte ale fenomenului OZN, publicând pâna acum trei carti despre posibilele relatii dintre rapirile OZN si obiectivele ascunse ale complexului militar-industrial american.

          Înscenari ale militarilor?
          
          Helmut Lammer este doctor în geofizica si lucreaza în Institutul de Cercetari Spatiale din Austria, participând la numeroase proiecte, între care la misiunea „Mars Global Surveyor”. În timpul sau liber, s-a dedicat studierii unor aspecte ale fenomenului OZN, publicând pâna acum trei carti despre posibilele relatii dintre rapirile OZN si obiectivele ascunse ale complexului militar-industrial american. În câteva articole mai recente, Lammer revine cu date noi asupra acestui subiect delicat.
          
          Existenta fenomenului rapirilor OZN intereseaza – scrie Lammer – anumite grupuri oculte americane, din cel putin doua motive: pentru a încerca sa copieze experimentele realizate în acest cadru si pentru a folosi agitatia creata în jurul subiectului ca o perdea de fum care sa ascunda proiecte ultrasecrete, pe care uneori nici guvernul nu le cunoaste.
          Se stie, din documente de acum desecretizate, ca timp de treizeci de ani dupa razboi în S.U.A. au fost efectuate, prin Departamentul Apararii, CIA si diverse organizatii nonguvernamentale, cercetari de tip medical asupra a mii de persoane, adesea fara acceptul acestora, cercetari implicând radiatii (23.000 de persoane implicate în 1.400 proiecte), gaze neuroparalizante, LSD si diversi agenti biologici. Unele proiecte vizau crearea unor ucigasi la comanda prin controlul mintii.
          Oficial, aceste proiecte au încetat în 1975. Lammer crede însa ca unele se desfasoara si azi, o parte din ele mimând rapirile OZN. Majoritatea investigatorilor cunosc un numar de cazuri în care cel rapit spune ca a fost dus în încaperi aparent subterane, semanând foarte mult cu o sala obisnuita de operatii; în plus, rapitorii aveau înfatisare perfect omeneasca, unii purtau chiar uniforma militara americana.
          
          O marturie stranie
          
          Lammer crede ca ar exista mai multe grupuri interesate în acest „joc”: cei ce urmaresc controlul mintii si al comportamentului, inclusiv prin implanturi, cei cu obiective genetice sau biologice, dar si cei care – considerând rapirile OZN ca reale – doresc sa cunoasca mai multe despre aceasta potentiala amenintare la adresa omenirii.
          Un caz ilustrativ este cel al unei persoane numita Michelle (pseudonim). Ea îsi amintea, constient, ca la opt ani a fost rapita de niste nepamânteni de circa un metru înaltime, cu capul mare. Ulterior, prin 1970, nu departe de baza Montauk (locul de desfasurare a unor experiente militare controversate) ea si prietenul ei au avut parte de o „lacuna în timp” de câteva ore. Regresia hipnotica a scos la iveala ca amândoi au fost luati de militari, escortati în etajele subterane ale bazei, dusi în locuri separate si supusi unor proceduri medicale. Dupa o injectie si-au pierdut cunostinta si si-au revenit stând alaturi pe plaja. Ulterior, prin hipnoza mai adânca ea si-a reamintit ca, la un moment dat, era întinsa, goala, pe o masa de laborator, având pe corp si pe cap electrozi si fire. Alaturi era un individ în halat alb. Apoi s-a vazut într-un loc închis, perfect întunecat, plutind, scufundata într-un lichid. Nu se auzea nici un sunet. Era probabil în interiorul unui cazan sau tanc. Voia sa scape de aici dar nu-si putea misca decât, un pic, bratele si capul. La un moment dat, a avut senzatia parasirii corpului fizic.
          Michelle a mai revelat – sub hipnoza – ca militarii au dus-o apoi într-o încapere întunecata unde a fost violata de o faptura reptiloida. Lammer crede ca a fost vorba fie de o halucinatie cauzata de droguri, fie de o „amintire paravan”, desi nu exclude si alte explicatii.
          
          Experimente care intereseaza armata
          
          Astfel de istorii nu sunt totalmente lipsite de credibilitate. Experimentele de izolare si „privare senzoriala”, prin introducerea unor persoane plutind în tancuri închise ermetic, au fost efectuate prima data de dr. John Lilly prin anii cincizeci-saizeci. Într-o carte autobiografica publicata în 1997 el recunoaste ca experimentele sale au interesat armata, care dorea sa le foloseasca pentru operatii de „spalare a creierului” asupra prizonierilor de razboi.
          Lammer a contactat numerosi alti investigatori, gasind, printre cazurile de rapiri OZN examinate de acestia, istorii similare, cu implicarea unor indivizi în uniforme militare si halate albe, cu tancuri de izolare senzoriala sau cu alte metode de control mintal, ca si altele mai stranii, pe care le vom detalia în episodul urmator.