Aniversarea unui „deces” ?
Comunitatea stiintifica mondiala a convenit ca veacul scurs de la enuntarea de catre celebrul fizician Einstein a teoriei restrânse a relativitatii, dar si cei 50 de ani de la moartea acestuia, sa fie marcate cum se cuvine pe plan international.
Intre timp, au aparut, totusi, si controverse legate de valabilitatea enunturilor marelui savant.
Aniversarea unui „deces” ?
Comunitatea stiintifica mondiala a convenit ca veacul scurs de la enuntarea de catre celebrul fizician Einstein a teoriei restrânse a relativitatii, dar si cei 50 de ani de la moartea acestuia, sa fie marcate cum se cuvine pe plan international.
Intre timp, au aparut, totusi, si controverse legate de valabilitatea enunturilor marelui savant. In legatura cu problema in discutie, ne-a oferit un punct de vedere avizat domnul Alexandru V. Ceapa, doctor in fizica „magna cum laudae”, care a intreprins cercetari in domeniul amintit mai sus. Mentionam totodata si cea mai recenta recunoastere internationala a importantei lucrarilor sale: publicarea in SUA a cercetarii „Lorentz Transformation as a Complementary Time. Dependent Coordinate Transformation” (in „Galilean Electrodynamics” vol. 16, nr.1 – ianuarie/februarie 2005). Va prezentam in continuare opinia cercetatorului român. Subtitlurile ne apartin. (Adrian-Nicolae Popescu)
Intrebari
Se celebreaza in acest an un secol de la aparitia articolului lui Albert Einstein pe care s-a intemeiat teoria speciala a relativitatii. Pentru celebrare pledeaza durata de viata mai lunga a particulelor ce se deplaseaza cu viteze apropiate de cea a luminii – ce a facut posibila dezvoltarea tehnologiei acceleratorilor, dependenta de viteza a masei – ce a facut posibila exploatarea energiei nucleare, fizica moderna – fundamentata pe aceasta teorie si informatia asupra structurii interne a materiei, rezultata din ciocnirea particulelor accelerate.
Numai ca, luând in considerare rezultate experimentale, un fizician hâtru ar spune ca dilatarea timpului masurat de ceasuri in miscare rectilinie, cu viteza constanta („prezisa” de teoria speciala a relativitatii), nu a fost dovedita, iar durata de viata a particulelor in miscare creste datorita cresterii masei lor cu viteza. Mai mult, atari fizicieni si-au propus si au realizat deduceri alternative ale unora dintre „prezicerile” teoriei einsteiniene (matematic consistente, fizic fragile); unii au mers pâna la a pretinde eliminarea din fizica a teoriei relativitatii. Sa aniversam, oare, decesul faimoasei teorii?! Se adevereste, azi, temeinicia nedecernarii Premiului Nobel lui Albert Einstein pentru aceasta teorie, preferându-se pentru utilul, dar… „minusculul” efect fotoelectric?!
Controverse
Departe de asa ceva! Un rezultat recent dovedeste ca teoria speciala a relativitatii nu s-a intemeiat complet pe articolul lui Einstein din 1905. Substituirii deducerii din acel articol a ecuatiilor cunoscute sub denumirea „transformarea Lorentz” prin elegante deduceri matematice i s-au datorat atât criticile ce au fost aduse teoriei relativi-tatii speciale vreme de un secol, cât si criza din ultimii 60 de ani a fizicii moderne. Cauza a constituit-o natura revelata a deciziilor matematice luate in 1905 de Einstein pentru a deduce transformarea Lorentz, care contravenea convingerilor ateiste mostenite de comunitatea stiintifica din epoca experimentala, de debut. Acestea nu recunosc vreun rol revelarii in actul de stiinta, existenta informatiei revelate, discreditând efortul decriptarii rationale a unei atari informatii. Rezultatul recent dezvaluie fizica ce a determinat luarea fiecareia dintre acele decizii matematice de geniu, confirmând ca acea deducere ignorata a transformarii Lorentz a fost riguros corecta. Mai mult, el valideaza – dupa un secol – principiul clasic al determinarii fizice a ecuatiilor in teoria speciala a relativitatii, implicit in teoriile cuantice relativiste derivate. Astfel incât, celebrarea articolului lui Einstein din 1905 coincide cu fundamentarea exclusiva a teoriei speciale a relativitatii ca teorie fizica pe acel articol, punct final al crizei fizicii moderne, in care ascendentul matematicii asupra continutului fizic a afectat negativ gândirea individuala si colectiva, atât comuna, cât si stiintifica, societatea in general, si sursa de noi informatii asupra structurii interne a materiei, pâna acum inaccesibile. Decriptarea informatiei revelate, noi tehnici experimentale si tehnologii radical noi sunt de dezvoltat in consecinta.
Perspective
Ramâne de vazut daca asupra adevarului stiintific, a progresului stiintific si tehnologic si a progresului umanitatii vor prevala definitiv atotputernice interese de grup ale 1) fizicienilor obisnuiti sa repete, cu minim de efort, de la catedra si prin publicatii – inclusiv academice – teoria relativitatii (creata, ce-i drept, de Einstein, insa cu excluderea deducerii transformarii Lorentz, element-cheie in propriul articol din 1905!), sa impuna politici editoriale prohibitive adevarului stiintific, inclusiv politici ale fizicii ce au generat si au intretinut pâna azi criza fizicii moderne; 2) celor ce au impus tehnologia acceleratorilor – din ce in ce mai puternici si mai costisitori – ca unica sursa de informatii asupra structurii interne a materiei, in dauna tehnologiilor experimentale, furnizând informatii complementare; 3) celor de decenii ostili unor tehnologii radical noi. Este util sa stim, cel putin, de ce articolul lui Albert Einstein din 1905, despre relativitate – caruia i se confera curent doar semnificatie istorica – merita cu adevarat celebrat, sa constientizam ca merita un premiu Nobel in 1905, la fel de mult ca in 2005, pentru (inca) imensul sau potential tehnologic. Abia acum devine evidenta dimensiunea reala a geniului lui Einstein.
Plasticul, transformat în paracetamol
O echipa de cercetatori din Marea Britanie a realizat o descoperire remarcabila:...
Comentarii