Una dintre scrierile Papei Pius al II-lea, cunoscut si cu numele de Enea Silvio Piccolomini, Epistolae familiares, din 1481, a fost expusa la Muzeul National Brukenthal din Sibiu.
„Enea Silvio Piccolomini (1405-1464), cu numele de papa Pius al II-lea (1458-1464), este cunoscut în cultura româna în principal pentru conducerea unei cruciade târzii împotriva otomanilor. El a fost însa si un autor prolific din curentul umanist, cu scrieri diverse. Printre cele mai cunoscute creatii literare ale sale se numara autobiografia Commentarii rerum memorabilium, lucrari de istorie a Germaniei, a Boemiei, a conciliului de la Basel, a dietei de la Regensburg (dedicata episcopului de Oradea, Ioan Vitez), lucrari pedagogice, poeme de dragoste si religioase si, nu în ultimul rând, Scrisorile familiare. A studiat gramatica, dreptul civil, literatura antica si medievala la Siena, unde avea sa devina episcop, si dreptul canonic la Padova.
Si-a început cariera profesionala în serviciul lui Domenico Capranica, episcop de Fermo, cu care a calatorit la Basel pentru a participa la conciliul început acolo în 1431; a fost prima sa experienta majora în relatiile internationale, domeniu pe care nu îl va mai parasi pâna la sfârsitul vietii”, informeaza Agerpres.
Samuel von Brukenthal a avut în biblioteca lui una dintre scrierile Papei Pius al II-lea, anume Epistolae familiares. Exemplarul din biblioteca baronului Brukenthal este o editie Koberger a Epistolelor, aparuta la Nürnberg în 1481. Ea este listata de bibliograful si librarul parizian Guillaume Francois de Bure alaturi de editiile pentru care „se facea mult caz” în secolul al XVIII-lea datorita faptului ca era completa.
„În Epistolae familiares, E.S. Piccolomini ofera cititorilor 433 de scrisori, ode etc., toate surse documentare primare din si despre perioada Renasterii. De la aspecte ce tin de viata personala si cariera proprie pâna la cele legate de politica internationala din Europa Occidentala si de Sud-Est în contextul cruciadelor târzii, scrisorile portretizeaza un tablou variat în teme, imagini si personaje istorice: atmosfera de la curtea imperiala romano-germana, intrigile si jocurile de putere, relatari din calatoriile pe care le-a întreprins în Elvetia, Germania, Anglia, Scotia, participari la nunti si concilii, achizitii de carti si, nu în ultimul rând, chiar Bula de chemare la cruciada antiotomana din 1463. Va asteptam sa admirati acest exemplar din biblioteca baronului Brukenthal în palatul din Piata Mare nr. 4, pâna la 22 decembrie 2024”, precizeaza cei de la Muzeul Brukenthal.
Armata de teracota
Replici fidele ale unor statui descoperite în secolul trecut, care formeaza „Armata de teracota” a primului împarat chinez, vor putea fi admirate în premiera nationala la Complexul Muzeal Arad pâna în primavara anului viitor, în cadrul unei expozitii internationale organizata împreuna cu un muzeu din Ungaria.
Reprezentantii muzeului aradean au declarat ca statuile au fost aduse din China, dar anterior au fost expuse la Muzeul „Móra Ferenc” din Szeged, de unde au ajuns la Arad.
Expozitia „Soldatii de teracota – Armata nemuritoare a primului împarat chinez” va putea fi vizitata pâna în aprilie 2025, în spatiul muzeului din Palatul Cultural (intrarea dinspre Piata George Enescu).
„Razboinicii de teracota adusi la Arad sunt replici fidele, ca marime, forma si detalii, ale unor statui originale din cadrul celebrei armate de teracota, îngropata lânga mormântul primului împarat al Chinei, Qin Shi Huang (259 î.Hr. – 210 î.Hr.). Vom expune 45 de razboinici si doi cai, la marimea naturala, toate aceste piese realizate din lut fiind pentru prima data în tara noastra. Armata de teracota reprezinta cea mai semnificativa descoperire arheologica a celei de-a doua jumatati a secolului trecut”, a declarat directorul adjunct al Complexului Muzeal Arad, Bogdan Blaga.
Descoperita din întâmplare, în 1974, de câtiva sateni, armata cuprinde peste 8.000 de razboinici din argila ce au o înaltime de aproximativ 1,80 metri si 700 de cai, toti în marime naturala.
Matritele de silicon folosite pentru realizarea statuilor expozitiei au fost preluate de la artefactele originale, iar obiectele au fost create din lut gasit în zona sitului, folosind metodele originale si cu ajutorul mesterilor locali, informeaza Agerpres.
Orarul de vizitare a muzeului este de marti pâna duminica între orele 9.00 – 17.00, ultima intrare la ora 16.30.
NICUSOR DINCA
Comentarii