Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad (Str. Vasile Pârvan, Nr. 1) organizeaza pe 28 iunie, cu ocazia Zilei Universale a Iei (24 iunie), prima sezatoare traditionala dedicata redescoperirii mestesugurilor si obiceiurilor stramosesti, sub genericul „Traditii vii”.
Activitatea marcheaza o sarbatoare a autenticitatii si creativitatii populare si aduce în atentia publicului bârladean procesul de creatie al iei, simbol identitar al culturii românesti, punând în valoare maiestria, traditia si semnificatiile sale multiple.
„Aceasta manifestare este guvernata de grupul numit «sezatoare bârladeana», înfiintat de doamna Tanasa Viorica, alaturi de mai multe doamne pastratoare ale traditiei, unite prin dragostea pentru cusut. În cadrul sezatorilor, membrele grupului îsi vor coase propriile camasi cu altita, ca modele de bune practici traditionale. Ele vor oferi celor prezenti informatii valoroase cu privire la tehnici ale cusutului, modele, simboluri, motive, cromatica, pentru a se coase camasi care respecta canoanele din arta populara ale unei camasi vechi, pornind de la alegerea materialului, croitul si brodarea propriu-zisa. Schimbul de cunostinte va contribui la pastrarea si transmiterea traditiilor catre generatiile tinere si vor întari legaturile comunitare. Sezatorile se adreseaza tuturor celor care doresc sa se alature acestei initiative si sa descopere arta broderiei traditionale. Aceste întâlniri se vor desfasura sub egida muzeului bârladean, sediul central al institutiei, o data la doua saptamâni”.
Coordonatoarea acestor sezatori traditionale, Viorica Tanasa, s-a nascut în satul Epureni, judetul Vaslui si locuieste în prezent în satul Bârlalesti. Ea a derulat un amplu periplu prin mai multe lacasuri de cultura din nordul tarii, de la Putna, pâna la Constanta, Brasov, Sibiu si Bucuresti pentru a obtine informatiile necesare de a reconstitui costumul traditional al acestei zone.
A participat la mai multe evenimente cu tematica traditionala, târguri, sezatori, simpozioane stiintifice, în tara si peste hotare (Republica Moldova), din dorinta de a promova portul traditional românesc si de a întregi costumul specific judetului Vaslui, cu fuste si pestelci.
Prima ie de Bârlad a cusut-o în 2017. În acest moment lucreaza concomitent doua camasi, una de Vrancea si una de Vaslui.
„Ca povestitoare în fir si pânza, chiar dânsa marturiseste ca a crescut cu dragoste pentru cusut si tesut, descoperindu-si pasiunea pentru lucru manual, valoare si autentic, concepte reprezentative pentru identitatea nationala, înca de la cele mai fragede vârste. Si-a gasit mentori în activitatile mestesugaresti chiar în cercul familial. Primul îndrumator în arta cusutului pe etamina a fost mama sa, cea care lucra manual toate podoabele casnice. La numai 10 ani a preluat învataminte despre croitorie de la bunica paterna, croitoreasa în sat, cea care o ghida sa foloseasca masina de cusut: sa coasa tivuri, sa surfileze, iar datorita bunicului matern, cel care îmbratisa aceeasi meserie populara, si-a consolidat tehnicile de croitorie, în confectionarea de papuci din palarii vechi (tufli). Tainele tesutului le-a deprins de la bunica materna, pe care o ajuta sa faca «taghii» pentru tesut”, informeaza Agerpres.
Traditia cusutului iei are o istorie de peste 7.000 de ani, fiind una dintre cele mai longevive forme de expresie culturala româneasca. Initial, ia era o camasa simpla din in sau cânepa, cusuta manual, cu rol practic, dar si simbolic – cusaturile aveau adesea functie de protectie spirituala.
De-a lungul secolelor, ia a evoluat într-o piesa de arta populara, cu broderii complexe si simboluri transmise din generatie în generatie. Camasa cu altita a fost inclusa din 2022 în patrimoniul imaterial UNESCO, fiind considerata un element viu al traditiei românesti.
Haine noi pentru „soldati”
Garda Cetatii Alba Carolina defileaza din nou, pe perioada verii, prin fortificatia de tip Vauban, însa în alte tinute decât în cele cu care au fost obisnuiti, din 2009 pâna în anul trecut, turistii si localnicii din Alba Iulia.
Vechea garda formata din „soldati habsburgi” a fost înlocuita de o alta, formata din muschetari, grenadieri si tunari, condusi de doi comandanti, cu uniforme similare celor folosite de regimentele Imperiului în perioada în care s-a construit cetatea, respectiv în prima jumatate a secolului al XVIII-lea. Noile costume purtate de membrii garzii au fost alese în urma unei documentatii temeinice facute de catre specialistii Centrului Cultural Palatul Principilor Transilvaniei.
Sabiile, muschetele si pistoalele sunt confectionate în Spania, o parte intrând deja în dotarea membrilor garzii, iar în curând va fi gata si tunul pe care îl vor folosi acestia în procesul de reconstituire a ceremonialului. Costumele au fost realizate într-un atelier din Bucuresti, iar tricornurile de catre o firma din Sebes.
Fortificatia din Alba Iulia a fost ridicata la scurt timp dupa instaurarea dominatiei habsburgilor în Transilvania, între 1714 si 1738, dupa un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, pe o suprafata de 100 de hectare, în perioada Imperiului Habsburgic.
Cetatea are un plan heptagonal, ce cuprinde un prim fort cu sapte bastioane, înconjurat de doua centuri de santuri despartite prin masive valuri de pamânt în panta. Aceasta a fost construita dupa cele mai noi si mai avansate metode de fortificatii ale timpului, inspirate de sistemul de bastioane concepute de arhitectul si militarul francez, maresalul Vauban, care prin numele si viziunea sa a inaugurat o noua serie de sisteme de fortificatii în Europa.
Cea mai mare si mai bine conservata fortificatie de tip Vauban din Europa, cetatea din Alba Iulia a fost supusa în ultimii ani unor ample lucrari de restaurare si de reabilitare.
NICUSOR DINCA
Comentarii