Muzeul National al Banatului din Timisoara îsi deschide publicului galeriile cu exponate cuprinse în expozitia „Oglinda frumusetii. De la simplitatea femeii la divinitatea zeitei în Antichitate”, care creeaza o calatorie prin lumea greco-romana, având ca subiect central femeia.
Cele 158 de artefacte, din secolul I pâna în secolul VI, de o valoare istorica si patrimoniala deosebite, provenite din Tomis, dar si din alte centre precum Histria, Callatis (Mangalia), Capidava, Adamclisi, Durostorum (Ostrov), Olimp, Cobadin sau Cerna. Acestea contureaza o imagine complexa asupra conditiei femeii în Antichitate, surprinsa în multiple ipostaze sociale, culturale si simbolice.
„Este o expozitie cu obiecte descoperite în situl din Dobrogea. Am ales ca subiect al expozitiei femeia, pentru ca este unul actual. Pentru ca situatia nu se schimba, si în epoca romana au fost aceleasi probleme. Ne-am dorit sa sarbatorim femeia, dar sa si tragem un semnal de alarma asupra conditiei fragile a frumusetii. Femeia este ca o manusa fina, în aparenta, dar care ascunde o mare forta: femeile sunt mame, iar a fi mame este un lucru extrem de periculos, de la nastere pâna la viata adulta a copilului. Multe mame se aduceau pe sine jertfa, pentru ca multe femei romane mureau la nastere si cu toate acestea ele continuau sa aduca pe lume copii, pentru ca era nevoie de cetateni, lumea trebuia sa mearga mai departe. Avem apoi mama plina de griji pâna creste copilul, dar si mama care îsi plângea de multe ori copiii morti. Statul roman întelegea aceste lucruri si le dadea foarte multe drepturi, mai ales mamelor cu mai mult de trei copii. Pentru ca a naste, în epoca romana, din punctul de vedere al statului, însemna cetateni, un lucru la care ar trebui sa ne gândim si noi astazi”, a detaliat Ana Hamat, arheolog la Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta.
Aceasta spune ca un model de femeie romana a fost Cornelia Africana, o matroana romana exemplara, fiica celebrului Scipio Africanul si mama tribunilor Tiberius si Gaius Gracchus. Ramasa vaduva, a refuzat o casatorie regala pentru a se dedica educatiei fiilor sai, fiind celebra pentru virtutea, inteligenta si devotamentul ei, considerata un model ideal de mama în Roma Antica.
În lumea romana existau însa si femei oprimate. „Oprimata puteai sa fi si daca aveai foarte multi bani si veneai dintr-o familie importanta, si daca te nasteai pe strada. În general, viata femeilor era foarte dura”, explica arheologul.
Vorbind despre femeie, nu puteau lipsi podoabele, facute din diferite materiale, comune, de la sticla la aur, în functie de epoca. Pentru ca totul depindea de moda vremii.
„Existau mode locale, erau podoabe care se purtau în anumite ocazii, unele care se cumparau numai pentru ultimul drum, pentru ca femeile plecau din aceasta lume împodobite. Apoi, era si un ritual: nu aveai voie sa ai cercuri închise pe tine; inclusiv cercul inelului trebuia sa fie întrerupt, bratarile erau deschise. Daca aveai un cerc închis pe tine, nu puteai lua legatura cu zeii, nu puteai comunica”, puncteaza Ana Hamat. Dimensiunea simbolica a expozitiei este completata de portrete feminine sculptate în marmura si piatra locala, precum si de reprezentari ale unor împaratese romane din secolele II-V d. Hr., care reflecta statutul si influenta acestora în cadrul casei imperiale.
În acelasi registru, sunt incluse monumente votive dedicate unor divinitati feminine – Venus, Isis, Hecate sau Cybele, subliniind rolul esential al principiului feminin în imaginarul religios antic.
Expozitia creeaza astfel un dialog între planul profan si cel divin, între viata cotidiana si sacralitate, între efemer si etern. Prin aceasta abordare, „Oglinda frumusetii” devine o reflectie asupra identitatii feminine ca forma de continuitate culturala si simbolica.
„Expozitia are, în egala masura, un mesaj si pentru domni: sa protejeze si sa pretuiasca femeia, pentru ca ea este imaginea sotului ei si a familiei din care provine, lucru valabil pentru toate timpurile, pentru toate societatile”, transmite Ana Hamat. Expozitia este deschisa publicului pâna la 31 octombrie, informeaza Agerpres.
NICUSOR DINCA
Comentarii