O serie de evenimente dedicate împlinirii a 90 de ani de la deschiderea Muzeului National al Satului „Dimitrie Gusti” (Bucuresti, Sos. Kiseleff, nr. 30), una dintre cele mai vizitate institutii muzeale din tara, vor avea loc în perioada 10-17 mai.
Ceremonia oficiala de deschidere a Zilelor Muzeului Satului va fi pe 10 mai, la scena Dumitra, cu începere de la ora 11:00, informeaza Agerpres.
Vor fi deschise pentru pu-blic expozitiile realizate în colaborare cu artistii plastici Ileana Oancea, Catalin Oancea, Mircia Dumitrescu, cea de fotografie dedicata campaniei monografice de acum 100 de ani de la Rusetu, dar si cele care prezinta etapele si detaliile restaurarilor unor case.
Ansambluri populare, cântareti si artisti cunoscuti, mesteri populari, reprezentanti ai comunitatilor din sant (Bistrita), Jurilovca (Tulcea), Sârbii Magura (Olt), Lumina (Constanta) sunt doar alte câteva repere ce vor anima aceste zile de sarbatoare.
La 10 mai 1936, sub domnia Regelui Carol al II-lea, îsi deschidea portile unul dintre primele muzee în aer liber ale Europei: Muzeul Satului. La eveniment au participat regele Carol al II-lea, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea, ambasadori acreditati la Bucuresti, oameni de cultura si oameni politici si, nu în ultimul rând, reprezentantii Scolii Sociologice de la Bucuresti, condusa de Dimitrie Gusti, toti cei care au contribuit prin munca lor la realizarea acestei insti-tutii, a carei anvergura, în prezent, a depasit cu mult planurile lui Dimitrie Gusti însusi. Pentru publicul larg muzeul a fost deschis la 17 mai 1936.
„N-am avut înainte pilda muzeelor în aer liber din tarile nordice, Skansen, Bigdo sau Lillehammer. Ele sunt la noi, în prea mare masura romantice, si prea etnografice, cu luare aminte mai mult asupra «valorilor» si «pieselor» muzeale, decât a omului de astazi si a mediului si faptelor lui, de toate zilele. Muzeul nostru nu este un muzeu etnografic, ci este un muzeu social”, spunea Dimitrie Gusti, întemeietorul sau.
Muzeul Satului este rezultatul muncii monografistilor Scolii Sociologice si a echipelor studentesti conduse de Dimitrie Gusti si sustinute de Fundatia Culturala Regala „Principele Carol”, echipe care, dupa aproape un deceniu de campanii în satele României, au desavârsit munca de cercetare a satului si taranului român, prin aceasta opera fundamentala care este Muzeul Satului. Parintele Scolii Sociologice de la Bucuresti, împreuna cu elita culturala a vremii, a reusit sa creeze într-un timp extrem de scurt o institutie stiintifica si de arta care a devenit, în timp, un reper cultural la nivel international.
Initial, muzeul a avut 4,5 ha de teren, pe care au fost amplasate 33 de complexe autentice, transferate din satele cercetate: case cu anexe gospodaresti, o biserica (din Dragomiresti, jud. Maramures), troite, instalatii tehnice, fântâni si un scrânciob, amenajate dupa un plan elaborat de dramaturgul si scenograful Victor Ion Popa.
La nouazeci de ani de la întemeiere, Muzeul Satului nu apare doar ca institutie a conservarii, ci si ca spatiu activ de reinterpretare, capabil sa puna patrimoniul în dialog cu limbajele contemporane. Programul, precum si alte detalii, pot fi consultate pe site-ul www.muzeul-satului.ro.
Culegatoarea de morcovi
Expozitia „Colectia recuperata. Povestea Slatineanu”, care aduce în fata publicului singura opera semnata Vincent van Gogh aflata în România, „Culegatoarea de morcovi”, va putea fi vizitata în perioada 9 mai – 19 iulie la Art Safari New Museum (P-ta Amzei, nr.13, Bucuresti). „Colectia Slatineanu este una dintre cele mai valoroase si mai putin cunoscute colectii de arta din tara noastra. Faptul ca a fost restituita, dupa decenii întregi, de statul român, familiei colectionare Slatineanu este, în sine, o poveste extraordinara. Noi am vrut sa o spunem cum se cuvine dedicându-i o întreaga expozitie, care are ca element central singura opera semnata Van Gogh aflata în România”, transmite Agerpres.
Peste 100 de lucrari de arta plastica si obiecte de valoare din colectia Slatineanu vor putea fi admirate: lucrari de arta europeana si româneasca, ceramica populara, arme, bijuterii, obiecte decorative si piese arheologice, organizate în doua mari sectiuni – colectia constituita de Alexandru Slatineanu si cea a fiului sau, Barbu.
Piesa centrala a expozitiei este „Culegatoarea de morcovi”, în carbune pe hârtie si datata 1885, realizata în mediul rural olandez al finalului de secol XIX, în preajma localitatii Nuenen, unde artistul a locuit între 1883 si 1885.
Tabloul a fost achizitionat în jurul anului 1900 de medicul si colectionarul Alexandru Slatineanu, pe atunci doctorand la Paris si pasionat cunoscator de arta, din galeria sa din Rue Laffitte nr. 6, Parisdirect, de la celebrul negustor de arta Ambroise Vollard, care îi lansase pe Picasso si Cezanne si care a contribuit decisiv la recunoasterea operei lui Van Gogh dupa moartea artistului.
La revenirea medicului în România, în 1902, lucrarea a ajuns în tara si a ramas în colectia familiei. Dupa moartea lui Alexandru Slatineanu, colectia a continuat sa fie dezvoltata si administrata de fiul acestuia, Barbu, si de sotia sa, Alexandra, ea însasi sculptorita.
Personalitate marcanta a medicinei românesti, Alexandru Slatineanu a fost bacteriolog, epidemiolog si profesor universitar. Pasiunea sa pentru colectionarism s-a dezvoltat la Paris, unde frecventa licitatii si anticariate pariziene alaturi de prie-tenul sau Ion Cantacuzino, la întoarcerea în România, colectia sa de arta europeana ajungând în casa pe care o avea în Cotroceni, împreuna cu tablouri, gravuri, obiecte de arta decorativa, arme si antichitati.
Art Safari New Museum este specializat în realizarea de pavilioane expozitionale de arta vizuala si istorie nationala.
NICUSOR DINCA
Comentarii