O parte din colectia Iorga-Pippidi, formata din piese exceptionale, marturii ale vietii marelui istoric Nicolae Iorga, va putea fi vazuta la Muzeul Tarii Crisurilor (Calea Armatei Române, Nr. 1/A) din Oradea, gratie colaborarii cu Muzeul National de Istorie a României, în perioada 17 iulie – 9 noiembrie 2025.
Expozitia „Nicolae Iorga – 150 de ani de la nastere (1871-2021). Nicolae Iorga si Transilvania” cuprinde, pe lânga exponatele din colectie, obiecte din patrimoniul muzeal privitor la relatiile marelui savant cu Oradea si cu Transilvania pastrat la Muzeul Tarii Crisurilor.
„Pentru prima data la Oradea vor fi expuse, dupa restaurare: Ordinul Ferdinand I, în grad de Colan, primit de catre istoric la 10 martie 1931, câteva scrisori ale reginei Maria trimise lui Nicolae Iorga, anul acesta aniversând 150 de ani de la nasterea reginei, corespondenta primita de la personalitati transilvanene, dar si documentul prin care Iuliu Maniu, presedintele Partidului National Taranesc, refuza participarea la guvernul Iorga-Argetoianu în anul 1931”, informeaza Agerpres.
Din expozitie mai fac parte si piese vestimentare, obiecte personale, documente si medalii din patrimoniul Institutului „Nicolae Iorga” al Academiei Române si din Colectia „Daniel-Cosmin Obreja”.
„Profesorul dr. Andrei Pippidi, nepot al marelui savant Nicolae Iorga, a adunat si pastrat timp de decenii marturii ale vietii, activitatii stiintifice, literare, eseistice, dramaturgice si politice ale marelui istoric Nicolae Iorga, iar printr-un act de cultura si generozitate, le-a donat Muzeului National de Istorie a României, devenind astfel parte a patrimoniului national”, se arata în comunicatul muzeului.
Colectia Iorga-Pippidi este formata din piese exceptionale, care au fost pentru prima data valorificate expozitional în anul aniversar 2021: actul de nastere al marelui istoric, actele de studii primare, gimnaziale si diplomele de licentiat si doctor; câteva dintre cele mai importante diplome de doctor honoris causa de la marile universitati ale Europei, precum si brevetele, ordinele si medaliile primite de catre Nicolae Iorga de-a lungul vietii, de la ordinele românesti „Steaua României” si „Coroana României”, la cele straine: Ordinul Mântuitorului, în grad de Mare Cruce, Grecia; Ordinul Coroana Italiei, în grad de Mare Cruce; Ordinul Vytautas cel Mare, în grad de Mare Cruce, Lituania, o adevarata istorie a Europei în decoratii.
Alaturi de acestea, colectia cuprinde documente si fotografii cu autograf primite de catre marele istoric de la Familia Regala a României, de la personalitati ale vietii culturale si politice din Europa si din tara.
Nicolae Iorga a studiat, la începutul secolului XX, arhivele transilvanene, printre care si cele din Oradea Mare, publicând volume de documente fundamentale pentru cunoasterea istoriei românilor transilvaneni si pentru sustinerea sentimentului national. A militat pentru Unire si a fost, prin scrieri si actiunile culturale, unul dintre fondatorii României Întregite.
Locuinta traditionala
Expozitia „Locuinta traditionala” din cadrul Muzeului de Etnografie „Vergu-Manaila” (Str. Razboieni, Nr. 8), sectie a Muzeului Judetean Buzau, ofera publicului elemente complete privind ambientul dintr-o gospodarie taraneasca de la sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea. Artefactele sunt expuse în cinci sali ce corespund spatiilor unei locuinte traditionale, bucataria, camara, camera de locuit, camera de lucru si casa mare. Un cuier în forma de sarpe, unicat, confectionat din radacina unui arbore poate fi vizionat în colectia muzeului, piesa achizitionata în anul 1970, fiind strâns legata de mitologia sarpelui de casa, protector si aducator de noroc.
Colectia Muzeului de Etnografie „Vergu-Manaila” cuprinde peste 4.000 de artefacte, achizitii si donatii din spatiul buzoian, de la costume populare, piese de mobilier, obiecte de uz casnic, obiecte decorative, pâna la unelte si icoane. În patrimoniul institutiei de cultura se regaseste un cuier în forma de sarpe, achizitionat din comuna Gura Teghii.
„Sarpele este un motiv ornamental întâlnit adesea în arta populara, având sens apotropaic (de protectie împotriva bolilor sau a duhurilor rele). Este reprezentat, de exemplu, pe porti, pe furcile de tors, pe cause, dar si pe multe alte tipuri de piese raspândite în România. Sarpele, în special sarpele casei, cu rolul sau protector, este un simbol stravechi. (…) Sarpele reprezinta, de asemenea, norocul casei. Cuierul este realizat dintr-o radacina de pom torsionata, decorata cu crestaturi fine pentru a reprezenta solzii specifici sarpelui”, informeaza Muzeul de Etnografie „Vergu-Manaila”. Obiectul este etalat în expozitia de baza a Muzeului de Etnografie „Vergu-Manaila”.
„Piesa a intrat în patrimoniul institutiei noastre în octombrie 1970. Este o achizitie care provine de pe teritoriul comunei Gura Teghii. Este o piesa unica în registrele Muzeului Judetean, se face remarcata prin forma pe care o are. Motivul sarpelui mai exista pe piese din patrimoniul nostru, îl regasim atât sculptat pe piese de mobilier din lemn, cât si în unele reprezentari schematice si elemente de vestimentatie. O piesa cu forma de sarpe nu mai avem si daca ne gândim ca sarpele în traditia populara româneasca îl gasim cu un rol protector al casei, familiei, bunurilor, atunci este foarte important. Este o întreaga mitologie în jurul sarpelui casei, pe care nu-l omori”, a declarat directorul Muzeului Judetean Buzau, Daniel Costache.
NICUSOR DINCA
Comentarii