Primul volum al trilogiei „Encyclopaedia Bannatica”, semnat de medicul timisorean Adrian Badescu, a fost lansat în a doua parte a saptamânii trecute, aceasta prima parte cuprinzând istoria mileniului de la voievodul Glad, care stapânea teritoriul de azi al Banatului în prima jumatate a secolului X, pâna la anul 1867, când provincia a devenit parte a regatului Ungariei, în cadrul monarhiei dualiste hasburgice.
Cele zece secole de istorie, inovatie, spiritualitate si identitate culturala a regiunii se concentreaza în jurul a 110 personalitati banatene, portretizate în acest prim volum al trilogiei, ale caror urmatoare doua volume, aflate în pregatire, vor ajunge cu tematica pâna în prezent.
Otilia Hedesan, profesor de Civilizatie româneasca la Universitatea de Vest din Timisoara (UVT), a declarat ca, desi avem enciclopedii ale României, ale personalitatilor din diverse domenii sau chiar dictionare ale literaturii din Banat, a lipsit pâna acum o astfel de enciclopedie a provinciei. „Cred ca una dintre cele mai importante contributii ale acestei enciclopedii este întreteserea atâtor tipuri separate de enciclopedii, dar si o discutie despre ce poate însemna sa fii banatean. (…). Cred ca sunt prea putin cunoscute majoritatea personalitatilor Banatului. În cazul unora dintre personalitati, exista o recunoastere oficiala, dar care nu este dublata de o cunoastere a importantei, a activitatii persoanei respective. (…) Avem în Timisoara licee care se numesc Loga, Lenau, Bartok, Dositei Obradovici – vorbim despre personalitati care au dat directie, în timpurile lor, care au marcat pasi culturali extrem de importanti înainte. Dar câte lucruri am putea spune despre fiecare dintre acestia? Ce aduce nou aceasta enciclopedie identitatii Banatului? În primul rând, ideea de deschideri multiple. Este o carte în care sunt pusi împreuna scriitori de limbi diferite, artisti, oameni de stiinta, ingineri, militari, persoane care au fost implicate în activitatea politica dintr-o perioada sau alta. Aceasta multilateralitate este una dintre contributiile proiectului”, a explicat Otilia Hedesan.
Cu toate ca a muncit mai bine de sapte ani la elaborarea lucrarii, cu cercetari în diverse institutii, biblioteci si arhive din fostul Banat istoric si nu numai, autorul primei parti a enciclopediei, medicul Adrian Badescu, spune ca avea aceasta istorie „în subconstient”, pornind de la povestile transmise de bunicii si strabunicii sai.
„Toate aceste personalitati au avut un rol si au pus o amprenta asupra Banatului; de la compozitori, precum un Iosif Ivanovici, cu «Valurile Dunarii» sau Ion Vidu, în zona spirituala, avem trei sfinti ale caror nume sunt legate de Banat, precum Sfântul Iosif cel Nou de la Partos, Sfântul Teodor (sârb) si catolicul Gerard de Cenad, care au contribuit la crestinarea Banatului si la educarea copiilor, pentru ca au facut si scoli. Sunt episcopi, precum Lonovici, care au deschis primele facultati de pe teritoriul României de astazi. Dr. Dumitru Bagdasar a efectuat primele interventii neurochirurgicale, în conditii improvizate, precare, în Spitalul din Jimbolia (1929-1931), vorbim despre Andrei Mocioni si Vicentiu Babes, fondatori ai Academiei Române, Nicolaus Lenau, revendicat nu doar de români, ci si de Austria în mod special, fiind considerat cel mai mare poet romantic austriac. Doamnele sunt mai putin prezente în acest prim volum, dar vin puternic în volumul II (1867-1919)”, a declarat Adrian Badescu.
Ilustratia volumului a fost asigurata de artistul vizual Sorin Bijan, care a creat, în carbune, cele 110 portrete, unele, inexistente, dupa descrieri din carti cu povesti, stampe, timbre. Pentru Bijan, acceptarea proiectului a fost ca o calatorie spirituala, aproape initiatica, informeaza Agerpres.
Cel mai dificil a fost primul personaj, Glad, pentru ca au lipsit cu desavârsire imagini originale sau monede batute cu chipul sau.
„A fost ca un urcus spre Everest si se pare ca am ajuns, daca cele 325 de personalitati (câte cuprinde întreaga trilogie, n.r.) au fost desenate în doi ani. A fost o mare provocare, mai ales în cazul figurilor din primele secole. M-am folosit de experienta mea de portretist, au fost momente în care a trebuit sa-mi folosesc intuitia, imaginatia, chiar sa improvizez. Nu a fost usor, dar am stat de vorba cu fiecare dintre personalitati – ca si cum ar fi trecut, pe rând, în cei doi ani, pe un scaun imaginar, înaintea mea (…) Cel mai greu de convins sa-mi dezvaluie chipul a fost chiar primul, Glad, pentru ca imaginile au lipsit. Era un desen imaginat de cineva pentru o coperta istorica si recunosc ca a fost cel mai dificil. A trebuit sa îl fac în mai multe reprize si abia din a treia încercare am reusit sa conturez un Glad care mie îmi pare ca se potriveste cu ce stim despre Glad si perioada aceea”, a detaliat Sorin Bijan.
„Encyclopaedia Bannatica” constituie nu doar un instrument de cercetare, ci si un act de recuperare a memoriei colective, o restituire necesara a mostenirii spirituale si culturale a Banatului, potrivit lui Adrian Badescu.
NICUSOR DINCA
Comentarii