Pe 1 octombrie 331 î.Hr., în câmpiile din apropierea satului Gaugamela, avea loc una dintre cele mai importante confruntari ale Antichitatii: batalia de la Gaugamela, cunoscuta si sub numele de batalia de la Arbela.
De o parte se afla armata macedoneana condusa de Alexandru cel Mare, iar de cealalta, uriasa oaste a regelui persan Darius al III-lea. Întâlnirea avea sa decida nu doar soarta celor doi regi, ci si viitorul celui mai mare imperiu al epocii. Gaugamela a fost, de fapt, a doua si ultima mare confruntare directa dintre Alexandru si Darius, dupa victoria macedoneana de la Issos, din 333 î.Hr. Darius îsi pregatise cu grija terenul, alegând o câmpie larga care sa permita armatei sale numeroase sa-si valorifice cavaleria si carele de lupta.
Sursele antice vorbesc despre o imensa superioritate numerica a persilor, desi cifrele exacte sunt si în prezent disputate de istorici. Alexandru dispunea de o forta mult mai mica, însa avantajele sale erau disciplina si experienta trupelor. În loc sa se lase coplesit de dimensiunea armatei persane, regele macedonean a folosit o strategie flexibila. A atras o parte a cavaleriei persane spre flancul sau, creând o bresa în centrul formatiei lui Darius.
În momentul decisiv, Alexandru si cavaleria sa au atacat prin aceasta deschidere, îndreptându-se direct spre regele persan. Darius a fugit de pe câmpul de lupta, iar retragerea sa a transformat înfrângerea într-un dezastru pentru armata persana. Victoria de la Gaugamela i-a deschis lui Alexandru drumul catre Babilon, Susa si Persepolis, marile centre ale Imperiului Ahemenid. În anii urmatori, cuceririle sale aveau sa duca la prabusirea definitiva a vechii puteri persane. Gaugamela nu a fost doar o victorie militara.
A fost momentul în care balanta puterii în Orientul Apropiat s-a schimbat radical. Imperiul construit de dinastia Ahemenizilor, care dominase lumea orientala timp de doua secole, primise lovitura finala. Iar Alexandru, în vârsta de numai 25 de ani, devenea stapânul unui imperiu care se întindea din Grecia pâna în inima Asiei.
GABRIEL TUDOR
Comentarii