Gaudeamus ’99, Carte de învatatura      „Eu nu vreau sa traiesc, eu vreau s

    
     Iata ca s-a mai încheiat o editie a Târgului International de Carte „Gaudeamus”, în acest an pentru prima oara fara Mircea Nedelciu si Mircea Sântimbreanu, cei deveniti liberi. Si tot pentru prima oara, Gaudeamus s-a mutat sub o noua cupola, cea de la Romexpo, un spatiu amplu, tocmai bun pentru carte, obtinut prin stradaniile noilor organizatori: Centrul de expozitii Romexpo, Societatea Româna de Radiodifuziune si Editurile All.
    
     Iata ca s-a mai încheiat o editie a Târgului International de Carte „Gaudeamus”, în acest an pentru prima oara fara Mircea Nedelciu si Mircea Sântimbreanu, cei deveniti liberi. Si tot pentru prima oara, Gaudeamus s-a mutat sub o noua cupola, cea de la Romexpo, un spatiu amplu, tocmai bun pentru carte, obtinut prin stradaniile noilor organizatori: Centrul de expozitii Romexpo, Societatea Româna de Radiodifuziune si Editurile All. Aici, fiecare cred ca s-a simtit multumit, a fost carte pentru orice gust, chiar daca ministrul culturii a gasit de prost gust prezenta sa la Gaudeamus, motiv pentru care nici nu s-a mai obosit sa vina. Au fost prezenti, însa, câtiva caricaturisti celebri, piperul dupa-amiezelor de iarna. A fost Popas, a fost PIM, a fost Cristian Topan. Ba, pentru câteva zile a lasat în urma Biblioteca Academiei însusi Ion Cristoiu, preferând sa descopere cartile vii, alaturi de autorii lor, dar sa-si redescopere si o mai veche bucurie, de pe vremea Secventei de la Costinesti, si anume aceea de a compune cotidianul Târgului, „Masina de citit”. Nu am suficient spatiu tipografic pentru a trece în revista toate editurile prezente la Târg, de la prolifica si utilitara Teora sau standul Bibliotecii „M. Sadoveanu” unde am putut admira extraordinara Biblie a lui Serban Cantacuzino si pâna la îndragostita de literatura universala editura Univers, de aceea voi zabovi o clipa doar asupra a doua edituri care si-au construit planuri generoase si foarte serioase de promovare a literaturii române contemporane. Una dintre acestea este Editura Allfa, apartinând Editurilor ALL, cu un foarte elegant stand de prezentare. Între cele patru edituri care formeaza marele grup al Editurilor ALL, e vorba despre Bic All, All Educational si All Beck, Editura Allfa si-a propus înca din 1994 un proiect grandios: sa tipareasca literatura româna.    
     Nu e de mirare ca directorul editurii Allfa, poetul Augustin Fratila, care iubeste si prozatorii si poetii laolalta, a ales ca motto al actiunilor sale editoriale un vers din regretatul poet Aurel Dumitrascu, cel care spunea fragil si trist „Eu nu vreau sa traiesc, eu vreau sa citesc”. În ultimii ani, la Allfa au vazut lumina tiparului romane ale unor scriitori români clasici precum Ioan Slavici, Mihai Sadoveanu, Camil Petrescu sau Radu Petrescu, dar ale unor înca în viata traitori cum ar fi Costache Olareanu, Nicolae Breban, Dumitru Tepeneag, Gheorghe Schwartz. Tot aici, la Allfa, o seama de importanti prozatori ai generatiei 80 au reusit sa reediteze sau sa produca scrieri originale, dovedind ca generatia înca exista si nu are nici pe departe soarta dinozaurilor: de la Mircea Nedelciu, Razvan Petrescu, Dan Stanca si pâna la subsemnatul. Nici Generatia 90, cea care a început sa scrie liber dupa Revolutie nu lipseste, de la Catalin Târlea, Horia Gârbea, Stefan Caraman. Nici chiar prolificul critic literar, devenit redactor-sef la Playboy România, Dan-Silviu Boerescu nu a fost uitat de Allfa, el scotând aici celebrele deja antologii din Cele mai Frumoase Povestiri ale scriitorilor români, asta pe vremea când înca se mai ocupa de literatura. Si mai trebuie mentionata, în încheiere si macar pe fuga, ultima colectie (din vara) a editurii Allfa, cea intitulata Romanul Românesc Contemporan, unde au aparut deja Goma, Buzura, Cusnarencu, Toiu. E adevarat ce zic unii, suntem ceea ce citim. Si Allfa ofera cititorilor posibilitatea de a fi.    
     Cea de-a doua editura la care m-am oprit este Paralela 45 si nu doar pentru ca si ea se dedica valoroasei literaturi române contemporane, ci mai ales pentru extraordinara Colectie 80. Iata ce spune despre aceasta Colectie prozatorul Gheorghe Craciun: „Ea îsi propune sa editeze volumele reprezentative ale noii generatii de scriitori români, postmoderne, de scriitori afirmati în ultimele doua decenii. Un proiect recuperator, tinând cont de faptul ca multi autori nu si-au putut publica volumele înainte de anii 90, informativ, având în vedere ca optzecistii au intrat deja în curriculum-urile universitare si axiologic, având în vedere importanta si calitatea textelor”. Tot de la Gheorghe Craciun am aflat ca editura Paralela 45 va reedita celebra antologie alcatuita în 1983 de prof. Ovid. S. Crohmalniceanu, Desant, ba chiar si Romanul Colectiv scris de prozatorii cenaclului Junimea condus de acelasi profesor încrezator în talentul tinerilor, pe atunci, scriitori. Despre generoasa Colectie 80 vorbeste si directorul editurii, Calin Vlasie: „Este o colectie fundamentala. O data pentru ca mi se pare cea mai importanta generatie a sfârsitului de secol si ea trebuie cunoscuta. În cele mai multe universitati se preda literatura optzecista si eu cred, ca poet apartinând acestei generatii, ca orice editor serios trebuie sa se ocupe de literatura româna contemporana.” Cuvinte adevarate care ar trebui sa figureze ca motto pe zidurile oricarei edituri din tara noastra, chiar daca zilele sunt negre si a edita azi o carte este o aventura financiara mai riscanta decât o escaladare în Himalaya, printre atâtea saltarete si colorate „stii si câstigi”, „bingo” si „bingote”.    
     Nu pot încheia impresiile de la Târgul de Carte Gaudeamus’99 fara a gasi câteva cuvinte de lauda la adresa celor care au avut ideea de a tipari pentru filatelisti o colita dedicata Târgului si al carei timbru tiparit îl reprezinta pe Mircea Nedelciu (1950-1999). Carte de învatatura? Pentru cei care înca nu dau doi bani pe Carte, cu siguranta ca acest Târg a reusit sa fie o învatatura de minte.