Prof. univ. dr. Nicolae Pristavu, o mai veche cunostinta a cititorilor „Magazinului”, este unul dintre oamenii daruiti stiintei care nu ezita sa priveasca in viitor, dincolo de limitele inevitabile impuse de stadiul actual de dezvoltare a acestui domeniu. Atras de noutatile referitoare la Planeta Rosie, cercetatorul român a emis câteva ipoteze incitante (unele, publicate anterior in revista noastra), pe care timpul, fara indoiala, le va putea confirma. In exclusivitate, v-o prezentam pe cea mai recenta.
O sera cosmica
Potrivit datelor facute publice in ultimii 10-15, fenomenul de supraincalzire nu se manifesta doar pe Terra (binecunoscutul efect de sera), ci si in alte zone ale Sistemului Solar. Astfel – remarca prof. Pristavu – calotele polare de pe Marte s-au micsorat considerabil, aceasta având drept urmare posibila aparitia de mari si oceane si in cele din urma a unei atmosfere respirabile pentru om si alte vietuitoare. In asemenea conditii, ar fi posibila transformarea Planetei Rosii intr-un biotop locuibil de catre pamânteni, atunci când supraincalzirea globala ar afecta ireversibil viata terestra. La fel cum pe Pamânt traiesc microorganisme la temperaturi foarte scazute, in ghetari, si pe Marte este posibil sa existe asemenea vietati, in calotele polare sau in alte zone, unde sunt temperaturi foarte ridicate. (Pe aceasta planeta, valorile termice se situeaza intre –130ºC si +27ºC.)
Viitorul intr-o perspectiva nefasta
Ideea prof. Pristavu pare deocamdata de domeniul SF, insa viitorul ar putea s-o valideze neindoielnic, ea bazându-se pe argumente stiintifice. Potrivit acestuia, pe Marte poate fi realizat un ecosistem in cadrul caruia omul sa detina rolul principal, deoarece planeta poate ajunge la conditiile de pe Terra, in timp ce Terra ar deveni nelocuibila, din cauza poluarii, a supraincalzirii, a experientelor nucleare etc. Deocamdata, rusii si-au exprimat intentia de a trimite un echipaj pe Marte, insa nu s-a gasit inca solutia pentru asigurarea hranei, care se poate epuiza dupa 250-300 zile de zbor cosmic. O alta idee in acest sens a fost prezentata tot de prof. Pristavu, in „Magazin” nr.35/2006. De altfel, in legatura cu posibilele solutii propuse, desi s-a adresat unor institutii românesti si straine, inclusiv NASA, nu a primit reactii, in afara de… felicitari.
Uzina Planetei Rosii
In rezumat, cercetatorul român propune un sistem de lentile, oglinzi, laser, cu ajutorul caruia sa se dirijeze energia solara in zonele polare, astfel incât sa se creeze spatii locuibile pentru viitoarele echipaje terestre ce ar ajunge pe Marte. Aceasta topire a ghetii ar permite si cultivarea de microorganisme fotosintetizatoare (alge verzi si albastre) capabile sa produca hidrogen, folosit drept combustibil. In acelasi context, oxigenul ar putea fi produs prin biofotoliza apei, in procesul primar al fotosintezei. Mai este posibil ca prin intermediul celulelor solare sau al altor dispozitive sa se obtina curent electric pe cale fotovoltaica, iar acesta sa fie folosit la descompunerea apei in hidrogen si oxigen.
Pe de alta parte, culturile de alge ar asigura si o parte din necesarul de hrana, ele continând proteine, glucide, lipide, vitamine, saruri minerale etc. Dupa cum ati constatat, prof. Pristavu imagineaza o planeta Marte a unui viitor nu foarte apropiat, insa privita ca posibil refugiu al pamântenilor, intr-o situatie catastrofala la nivelul Terrei. Si, chiar daca regasim aici indrazneala unui Jules Verne, sa nu uitam ca si ideile scriitorului francez au fost considerate utopii pure, ulterior insa confirmându-se un uluitor spirit vizionar al acestuia.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii