Am ales intentionat acest titlu, pe care cei mai in varsta dintre cititorii nostri si-l amintesc, cu siguranta, pentru ca filmul pe care vi-l vom recomanda azi – State of Play (tradus la noi Jocuri la nivel inalt) pare desprins din aceeasi galerie a peliculelor politice ca si Behind the Closed Doors, serialul de mare audienta de la finele anilor ’70. Doar ca acum, politicianul „murdarit” nu mai este un presedinte, ci un senator, la fel de corupt si de vinovat…
Thriller, conspiratie, investigatie
Initial, State of Play a fost un serial de televiziune cu durata de 6 ore, produs de BBC in 2003. Era aproape inevitabil ca americanii, cu indelungata lor traditie a acelor „conspiracy movie” sa nu preia subiectul si asa se face ca Universal Pictures a reusit sa dobandeasca – se spune contra unei sume cu multe zerouri – dreptul de a face un lung-metraj inspirat de ideea britanicilor. Desigur, epica nu e originala. Cinefilii vor gasi comparatii elocvente cu Z, Zilele condorului, Toti oamenii presedintelui si desigur Candidatul manciurian.
Insa ca thriller, filmul ramane o provocare interesanta. Alert filmat si jucat, punand intrebari incomode, chiar daca se fereste sa dea raspunsuri, ori le ofera voalat, State of Play este o productie de vazut, cu atat mai mult cu cat criticii sunt unanimi de acord ca Russell Crowe, interpretul rolului principal, face cel mai bun rol al sau de la A Beautiful Mind incoace… El da viata lui Cal McAffrey, un reporter de investigatii de scoala veche de la Washtington Globe, candva fost coleg de camera la Universitate cu influentul senator Stephen Collins (un Ben Affleck nu la fel de convingator).
Brad Pitt a vrut sa rescrie scenariul!
Prin metode de investigatie specifice, Cal reuseste sa afle ca asistenta politicianului, ucisa intr-un accident rutier cu multe semne de intrebare ii era acestuia – familist convins, in public – si amanta. Or, o asemenea dezvaluire ameninta sa distruga promitatoarea cariera politica a ambitiosului Collins. Povestea este, ca atare, repartizata bloggerului politic al ziarului, Della Frye (Rachel McAdams), in vreme ce Cal primeste misiunea de a se ocupa de un schimb de focuri in urma caruia un om a murit si un altul a intrat in coma. Curand, razbatatorul reporter descopera ca cele doua piste se intrepatrund si moartea tinerei secretare are legatura cu duelul letal. Frye si Cal isi unesc eforturile, spre a descoperi, uimiti, un paienjenis de interese si jocuri murdare, cu implicatii la varfurile politicii americane. Initial, rolul principal fusese menit lui Brad Pitt si mult mediatizatul star se declarase interesat de el.
Dar, cu o saptamana inainte de inceperea filmarilor, in noiembrie 2007, el a parasit brusc distributia. Producatorul Eric Fellner a incercat sa-l convinga sa revina dar Pitt nu s-a putut pune de acord cu scenaristii asupra unor secvente, insistand chiar pentru schimbarea finalului filmului, asa cum o dorea el. Macdonald a amanat filmarile cu o saptamana, rastimp in care a parcurs, alaturi de Pitt, scenariul, secventa cu secventa, la final ajungand la o concluzie transanta: „Nu cred ca vrem sa facem acelasi film”. Spre norocul regizorului, Crowe a spus imediat „Da” si cel mai dificil pentru echipa de machiori a fost sa-i ascunda parul – si mai lung decat il veti vedea in film – lasat special sa creasca pentru rolul din Robin Hood!
Rufele murdare nu se spala in presa adevarata
Veti recunoaste in State of Play bagheta inspirata a regizorului Kevin Macdonald – autorul monumentalului Last King of Scotland – mai ales in suspansul confruntarii dintre Cal si un asasin angajat sa-l reduca la tacere. La fel, scenariul apartine unor profesionisti autentici – Michael Carnahan (Lions for Lambs) si Tony Gilroy (Michael Clayton). Profesionisti ce nu ezita sa arunce sageti otravite dar pe deplin meritate inspre cei care, inarmati cu un computer si un site web, se lauda ca ar fi jurnalisti: Cal, „catana batrana” si obisnuit cu munca de investigatie si cu gazetaria autentica, are un cui impotriva „bloggerilor si altor indivizi insetati de sange”, pledand pentru o presa de calitate, intr-o lume in care senzationalismul a ajuns la mare cautare.
Amaraciunea lui fata de aceasta presa a „rufelor murdare” expuse in piata publica este cu atat mai mare cu cat editorul ziarului („regina” Helen Mirren) pare sa accepte achizitionarea publicatiei de catre o mare companie media, chiar cu riscul tabloidizarii ei. State of Play este, in concluzie, un film excelent, care pune in mod pertinent pe tapet chestiunea deontologiei si eticii jurnalistice. Unde anume trebuie trasata linia dintre o stire de prime-time si un caz de competenta politiei, iata intrebarea la care eroii sunt obligati sa raspunda – iar vechiul dicton despre prietenie, Platon si adevar, pare aici mai actual ca niciodata. In rolul sau de justitiar cu plete si zambet ironic, mofluz dar de o sensibilitate aparte, Russell Crowe devine, pastrand proportiile, desigur, un „Gelu Ruscanu american”, care trece peste prietenii, santaje si interese materiale, obsedat de dorinta de a se face dreptate, chiar si „de-ar pieri lumea”.
GABRIEL TUDOR
Comentarii