Ultimul suveran al Regatului celor Doua Sicilii a fost Francisco al II-lea din dinastia de Bourbon. El s-a nascut la 16 ianuarie 1836, tatal sau fiind Ferdinand al II-lea al celor Doua Sicilii, iar mama sa a fost Maria Christina de Savoia.
Ceea ce istoria Italiei numeste Regatul celor Doua Sicilii (care a existat doar între 1816 si 1860) a reprezentat comuniunea dintre Regatul Siciliei si Regatul Napoli, cu capitala la Napoli. Francisco al II-lea a fost ultimul rege al acestui regat efemer, caci în 1861 Regatul celor Doua Sicilii a fost încorporat în Regatul Sardiniei, formând Regatul Italiei (17 martie 1861).
Se spune despre regele Francisco al II-lea ca nu avea un caracter puternic si ca era serios influentat de mama sa vitrega (arhiducesa Maria de Austria) si de camarila (grupare de sustinatori interesati ai regelui). In 1859 el se casatoreste cu o printesa din Bavaria si în acelasi an este încoronat.
Important pentru destinul sau ca suveran a fost alegerea în functia de prim-ministru a lui Carlo Filangieri. In tumultul politic din acea perioada, Renasterea Italiei (implicit unificarea statelor din peninsula si a insulelor, numita Risorgimento) era inevitabila. De aceea, Filangieri a acceptat propunerea lui Camillo Cavour (om politic militant al unificarii) de a se uni cu Regatul Sardiniei (condus de regele Vittorio Emanuele al II-lea). Dar Francesco al II-lea a refuzat solutia pasnica de a preda puterea.
In acele circumstante s-au produs mai multe revolte în sânul armatei Regatului celor Doua Sicilii, iar expeditia lui Giuseppe Garibaldi în Sicilia a fost un succes. Trupele marelui revolutionar au început sa înainteze apoi spre Napoli. Când regele a aflat ca populatia îl primeste pe Garibaldi ca pe un erou eliberator, Francesco al II-lea a fugit cu familia la Gaeta (Lazio).
Garibaldi a intrat triumfal în Napoli. In acelasi timp, Vittorio Emanuele cucereste Umbria si Marche (provincii din centrul peninsulei), iar în 1861 Francisco al II-lea este deposedat de tron prin alipirea Regatului celor Doua Sicilii la Regatul Sardiniei. Regele fostului regat a mai trait în exil pâna la 58 de ani, murind în 1894. In urma lui a ramas fratele vitreg Alfonso, pretendent la tronul unui regat care nu a mai existat niciodata si care a fost înfiintat în mod artificial la Congresul de la Viena din 1816.
GABRIEL TUDOR
Comentarii