Carismaticul om politic care a fost Winston Churchill spunea candva, referindu-se la eroismul soldatilor britanice ce au impiedicat invazia nazista, „niciodata atat de multi nu au datorat atat de mult atator de putini”. Faptul este valabil si pentru bravurile savarsite, cu mii de ani in urma, de catre o mana de ostasi spartani, care au oprit, fie si vremelnic, colosul persan, in trecatoarea de la Termopile. Astazi, pilda lor de vitejie i-a inspirat si pe producatorii de film, a caror realizare, beneficiind din plin de toate elementele unei pelicule de succes – actiune, suspans, o tara de „romance” si multe efecte speciale, va va lasa cu rasuflarea taiata…
Un film care a starnit controverse
Desigur, ar trebui spus ca batalia de la Termopile a mai constituit subiectul unui film istoric – „300 Spartans”, turnat in 1962, cu mijloacele si viziunea de atunci. Recentul film al lui Zack Snyder (cel care a mai regizat si „Dawn of the Dead”) constituie o capodopera a efectelor speciale si, desi este realizat in stilul benzilor desenate ale lui Frank Miller, dupa care a fost inspirat, senzatia de realism este socanta.
De altfel, filmul a fost evaluat, in Statele Unite, cu litera „R”, pentru „secventele grafice de lupta, nuditate si sexualitate moderata”, fiind interzis copiilor sub 12 ani. Pelicula prezinta povestea legendara a celor 300 de luptatori spartani care, condusi de regele Leonidas (splendid jucat de actorul Gerard Butler), se opun, in anul 480 i.Hr., armatei persane de un sfert de milion de oameni, avand in frunte pe regele Xerxes.
Pastrand in mare firul epic al „Istoriilor” lui Herodot, filmul evidentiaza insa un profund contrast intre spartanii viteji, ferm hotarati sa-si apere patria in fata invadatorilor, fie si cu pretul sacrificiului suprem, si persanii lacomi, decadenti, de o sexualitate excesiva, care cer cu trufie „pamant si apa”. O asemenea abordare, falsa, desigur – o recunosc chiar si criticii americani – a starnit, cum era de asteptat, reactia vehementa a autoritatilor iraniene, care-i considera pe persani stramosii lor.
„Astfel de actiuni fac parte dintr-un complot international impotriva Iranului. Dar in fata bogatiei culturale si artistice iraniene, dusmanii nostri vor pierde si aceasta batalie”, a declarat Gholam Husein Elham, purtatorul de cuvant al guvernului iranian.
„La noapte vom dormi la Hades!”
Dincolo de controverse, sa recunoastem ca jocul actorilor este memorabil iar imbinarea scenelor reale cu cele realizate pe computer desavarsita. Acuratetea cu care sunt infatisate scenele de lupta il face pe spectator sa tremure, pur si simplu, in scaunul lui, dar in acelasi timp sa se simta fascinat de aceasta poveste despre eroism si sacrificiu. Un efect deosebit asupra privitorilor il are si coloana sonora de exceptie, semnata de Tyler Bates. Desi scenariul este facut dupa tipicul hollywoodian, cu ingredientele cunoscute din „Gladiator” si „Troia”, nu lipsesc butadele spartane celebre, consemnate ca atare de autorii antici.
De pilda, regele Leonidas le spune soldatilor „La noapte vom dormi la Hades”, sau raspunde solilor persani, care il ameninta ca de multimea sagetilor lor, si soarele se intuneca, „Atunci vom lupta pe intuneric”, iar, cand i se cer armele, riposteaza, „Veniti sa le luati!” Cu asemenea atuuri, nu-i de mirare ca, in chiar primul weekend de la lansare, in cinematografele din Statele Unite, filmul a adus incasari de peste 70 milioane dolari, adica mai mult decat toate celelalte pelicule lansate in aceeasi zi – 14 martie. La noi, filmul va rula in cinematografe incepand de pe 23 martie si iubitorii de istorie si cinefilii n-ar trebui sa-l rateze!
Adevarul despre Termopile
Dincolo de frumoasa legenda proslavita de autorii antici greci, istoricii contemporani accepta ca lucrurile nu au stat chiar asa. In primele doua zile ale luptei de la Termopile, trecatoarea a fost aparata de 4000 de greci si aliati ai acestora, iar in ultimul asalt, nu doar cei 300 de spartani i-au infruntat pe persani, ci 1500 de soldati, din orase supuse Spartei, precum Thespiae sau Teba, care au fost obligati de regele Leonida si hilotii sai sa lupte pana la capat, atunci cand atenienii si ceilalti greci s-au retras.
De partea cealalta, se pare ca intreaga armata operationala a lui Xerxes nu depasea 60.000 de oameni. Chiar si asa, raportul de forte era total inechitabil si constituie un adevarat miracol faptul ca timp de doua zile spartanii au rezistat asalturilor inamice, desi au avut de infruntat nu doar trupele de mercenari si recruti, ci insasi cumplita forta a „Nemuritorilor” – garda personala a suveranului persan. In cele din urma, ei au fost coplesiti, dupa ce un tradator le-a aratat persilor o poteca ascunsa, prin care spartanii au putut fi atacati din spate. Astazi, la locul bataliei se afla o placuta comemorativa pe care putem citi emotionantul deznodamant: „Straine ce treci pe aici, te du si vesteste la Sparta: morti noi zacem, dupa ce legilor ei ne-am supus…”
GABRIEL TUDOR
Comentarii