Indiferent ca ne plac sau nu productiile cinematografice apartinand genului horror, nu ne putem impiedica uimirea cand urmarim firul epic sinuos si socant al acestor filme. Si nu de putine ori ne intrebam, cuprinsi de fiori: de unde oare le-or veni ideile scenaristilor peliculelor de groaza? Ei bine, raspunsul nu e chiar asa de greu de dat, fiindca, de multe ori, asa cum vom vedea, aceste idei sunt inspirate din realitate…
Cosmar pe strada Ulmilor (1984)
Unul dintre cele mai de succes filme horror ale tuturor timpurilor il are in prim-plan pe Freddy Krueger, un individ care urmareste copiii dintr-un orasel american si ii ucide in visele acestora. Totul pare cea mai pura fictiune, pentru ca pana si o asemenea idee de scenariu este de domeniul absurdului, insa aflati ca Wes Craven, omul care a creat povestea bizarului criminal oniric, a recunoscut ca sursa lui de inspiratie a fost un articol de ziar.
Mai precis un reportaj aparut in prestigioasa publicatie L.A. Times in care se vorbea despre o anume familie Hmong, care fugise de ororile „campurilor ucigase” din Cambodgia si emigrase in SUA. Cel mai mic fiu al familiei avea cosmaruri atat de infricosatoare incat se temea sa mai doarma. In cele din urma, cand somnul l-a cuprins, temerile lui s-au concretizat si baiatul a murit intr-o noapte!
Articolul mai amintea ca in anii 1970 si la inceputul anilor 1980, in comunitatea asiatica din California avusese loc o veritabila „epidemie” de morti similare, toate survenite in somn.
Poltergeist (1982)
Aparut in cinematografe la inceputul anilor 1980, filmul „Poltergeist” a fost un succes instantaneu, aducand producatorilor zeci de milioane de dolari. Poate ca o parte din bani s-ar fi cuvenit si familiei care inspirase firul epic. Mai precis familia Hermann, din micul oras Seaford, New York, care, in 1958, traise vreme de cateva luni un cumplit cosmar. Casa lor parea bantuita de spirite malefice: obiectele zburau care incotro, dopurile sticlelor sareau din senin – de unde si numele dat acelui poltergeist – „desfacatorul de dopuri”.
Cazul a atras atentia presei americane, care l-a dezbatut multa vreme, insa nimeni nu a putut spune vreodata daca evenimentele erau reale sau doar inscenate. Ciudateniile au incetat dupa ce familia Hermann s-a mutat intr-o alta locuinta, insa povestea si-a croit drum in cultura populara si apoi in cinematografie.
Scream (1996)
Scena de deschidere a acestui film este una dintre cele mai socante si mai pline de suspans din istoria cinematografiei si cu siguranta pana si Alfred Hitchcock ar fi fost gelos pe performanta realizata de maestrul inegalabil al peliculelor horror, Wes Craven: o tanara este singura acasa, cand telefonul suna si vocea de la celalalt capat al firului o intreaba daca ii plac filmele de groaza. Fata se amuza, crezand ca este o gluma, dar in cele din urma isi da seama ca misteriosul apelant se afla chiar in casa!
Ulterior, si alti tineri din oras incep sa fie sunati si terorizati de bizarul individ, care poarta o masca similara chipului din faimosul tablou „Tipatul” de Edvard Munch. Scenariul lui Kevin Williamson a fost inspirat de mai multe articole de presa.
Intr-unul se vorbea despre uciderea unei tinere menajere, care sunase la politie anuntand ca banuieste ca un necunoscut s-ar fi strecurat in casa, iar altul viza uciderea unui licean de catre cinci colegi ai sai. Pana si Williamson a trecut prin mari emotii cand intr-o zi, intorcandu-se acasa, a gasit o fereastra deschisa – din fericire niciun criminal in serie nu se strecurase inauntru…
Falci (1975)
Adaptare a unui roman de Peter Benchley, acest film excelent, una dintre primele creatii de succes ale lui Steven Spielberg, a tinut cu sufletul la gura generatii de cinefili si a cunoscut numeroase continuari, unele mai reusite, altele mai putin.
Marele rechin alb care terorizeaza linistitul orasel Amity este vanat cu mult curaj de seriful Martin Brady, oceanograful Matt Hooper si aventurierul Quint. Putini stiu insa ca Benchley a fost inspirat de o serie de atacuri comise de rechini pe plajele din New Jersey in anul 1916 – de altfel acest incident este chiar mentionat in carte.
Pe de alta parte, personajul Quint a fost bazat pe un pescar real, Frank Mundus, care in 1964 a vanat cu harponul un rechin greu de peste doua tone, in largul coastelor Long Island.
GABRIEL TUDOR
Comentarii