La sfârsitul lui septembrie CNA a prezentat un raport privind „erorile grave de folosire a limbii române în emisiunile tv, mai ales cele de ortografie”, în care se constata ca „fata de anii precedenti acestea s-au redus”. A fost vorba despre o monitorizare realizata de o echipa a Institutului de Lingvistica „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române, în vizor fiind luate 12 televiziuni – TVR 1, TVR 2, Antena 1, Pro TV, Kanal D, Prima TV, National TV, Antena 3, România TV, B1 TV, Realitatea TV si Digi 24 – si doua posturi de radio – Radio România Actualitati si Europa FM.
Aflam astfel ca „daca în 2007, 2008 existau si situatii în care erau o suta de greseli pe luna, acestea au scazut progresiv si în momentul de fata suntem undeva la 25-26 (…) de greseli grave pe luna. Sigur ca la posturile de stiri, unde se vorbeste mai mult, sunt ceva mai multe, în rest sunt ceva mai putine”, dupa cum noteaza si Agerpres. Rezultatul monitorizarii este, în ciuda faptului ca greselile s-au mai diminuat, totusi, dezarmant. Sa constati ca, dupa 27 de ani, înca exista greseli de ortografie sau de folosire a limbii române la posturi serioase de televiziune e un lucru de plâns. Asta descrie starea televiziunilor care, în goana dupa „rating”, uita ca menirea lor, ca la toate televiziunile din lume, este aceea de a promova limba literara, în cazul nostru al limbii literare române.
Criteriul principal de selectie, în cazul angajatilor care apar pe posturi nationale trebuie sa fie „cunoasterea la perfectiune a limbii române”, cum cere un anunt publicitar de angajare la TVR. Sigur, a cunoaste la perfectiune limba româna este apanajul filologilor „înraiti”, dar a sti bine limba literara, cel putin asa cum ar trebui sa fie cunoscuta de cei cu note mari la Bac, este o cerinta necesara minima în cazul unui angajat care urmeaza sa apara pe un post tv sau a celor care editeaza textele citite apoi de prezentatori. Sigur, nu poti angaja la tv doar filologi, mai sunt si alt gen de cerinte, dar niste cursuri de pregatire de cel putin trei luni pentru punerea la punct a unor aspecte esentiale ale limbii literare române, este un lucru obligatoriu. Pâna la urma, televiziunea reprezinta un model, iar oamenii imita modelele tv.
A imita un model gresit, adica pronuntia sau scrierea gresita a unor cuvinte, este mai pagubos decât promovarea unei campanii de slabire! Or, CNA ar trebui sa vegheze si asupra acestui aspect. Rasvan Popescu de la CNA mai pomenea si despre greselile de limba româna din publicitate, care nu s-au corectat. Sa vedem si ce greseli au fost înregistrate în raportul amintit. Mai întâi, în textele scrise pe ecran „continua sa apara numeroase neglijente de tehnoredactare, iar în domeniul punctuatiei cele mai multe greseli au fost înregistrate în continuare în folosirea virgulei”.
Apoi, o greseala care persista este înlocuirea formelor adverbiale maximum si minimum cu formele scurte, caracteristice adjectivelor corespondente „maxim si minim”. Mai exista si „cazuri de dezacord între subiect si predicat, iar în alte contexte acordul este semantic, potrivit întelesului, desi normele impun acordul potrivit formei”. O alta greseala frecventa, observa raportul, care are tendinta de a se extinde (?) „este inserarea semiadverbului si dupa prepozitia ca, având rolul de a exprima calitatea sau relatia”. Asadar, dupa 27 de ani, la televiziuni continua sa nu se învete aceste lucruri simple, pe care le stiu pâna si elevii silitori de clasa a opta. Macar atât sa faca televiziunile pentru copii si adulti, daca tot au renuntat la componenta educativa. Si aici, CNA ar trebui sa-si ia rolul în serios.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii