• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
miercuri, 19 noiembrie 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
miercuri, 19 noiembrie 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Eminescu, sejurul Floresti

Eminescu, sejurul Floresti

1 august 2022
in Blitz
A A

(Urmare din numarul trecut)

Vizita lui Mihai Eminescu în Gorj, din 1878, n-a ramas fara urmari în sfera preocuparilor sale literare. Am retinut din articolul lui Florian Copcea, aparut în numarul 5 al revistei Vatra Veche de la Târgu Mures, alte câteva informatii interesante din volumul lui Zenovie Cârlugea, MIHAI EMINESCU – drumuri si popasuri în Gorj, referitoare la prezenta poetului la Floresti.

 „Avem, astfel schitat, tabloul complet al biografiei itinerante eminesciene, în cadrul careia sejurul florestean are farmecul lui aparte. Caci, departe de a constitui pentru poet o estivala destindere, vara petrecuta în 1878 în Florestii Gorjului a fost una laborioasa si de mare concentrare intelectuala. Venit aici cu o «misiune» precisa, stabilita de Maiorescu si Slavici, aceea de a traduce din germana un volum de documente privind istoria românilor al baronului cernautean Eudoxiu Hurmuzaki, ce va vedea lumina tiparului în ianuarie 1879, fara mentionarea traducatorului (care fusese platit pentru asta, dar care dorise sa nu fie mentionat pe coperta interioara, din aceeasi modestie ce-l facea sa nu-si semneze unele articole din „Timpul”…), Eminescu s-a bucurat de unicul sejur placut din întreaga lui viata, rodnic nu numai sub aspectul traducerii ce avea de facut, dar si în sensul propriei creatii artistice, Florestiul resuscitând imaginarul poetic eminescian în perspectiva si structurarea unor teme si idei, de regasit în scrierile de dupa aceasta data, fie ca e vorba de poezii, fie ca avem de a face cu unele elemente-reper în articolele de peste ani din «Timpul»”.

 Cât a stat la Floresti, lui Eminescu nu i-a lipsit cadrul propice creatiei literare, scrie Cârlugea: „Locatar singur în tot conacul (cum îl gaseste în vizita ce i-o fac Ioan Slavici împreuna cu Vasile Conta), bisericuta Balcestilor cu hramul „Mihail si Gavril”, retrasa la poala dealului numit Câmpul Cerbului, natura campestra cu marea padure a Arpadiei aproape, noptile cu luna plina alunecând peste dealuri si Valea Gilortului cu o larga deschidere catre Jiul alutan, precum si „ochii vineti/ Ce lucira peste mine? Vara-ntreaga”, potrivit poemului Freamat de codru (publicat anul urmator, în „Convorbiri literare”, dimpreuna cu Revedere, Fiind baiet paduri cutreieram, O, ramâi…). Prezenta poetului în ti-nuturile Gorjului a ramas vie pâna azi, în localitatea gorjeana fiind instituita, de mai bine de o jumatate de secol, sarbatoarea anuala „Eminescu la Floresti”, dar si un muzeu, tot prin osârdia regretatului profesor Liviu Poenaru”.

 Eminescologul scrie, de asemenea, ca „prin lucrarea de fata, vrem sa punem în adevarata lumina – dincolo de aproximari si interpretari fanteziste – popasul de-o vara al poetului în Florestii Gorjului, atragând totodata atentia asupra momentului mai putin cunoscut al trecerii tânarului Eminescu din Ardeal în Muntenia, itinerariu memorabil al cladirii de sine întru desfasurarea, în succesivele-i etape, a unui destin de exceptie, menit a rotunji figura legitima de «Mare Român» a unuia din cei mai de seama scriitori din literatura noastra”.

 În articolul sau, Florian Copcea mai noteaza ca „Zenovie Cârlugea scrie despre „Ipoteza primei treceri a lui Eminescu prin Gorj”, în toamna lui 1866, când, venind de la Rasinarii Sibiului, adolescentul însotise pe ciobanii cu turmele în transhumanta trecând hotarul prin vama cucului, asadar, dinspre Sugag si peste Parâng, prin Rânca, coborând pe vechiul drum de transhumanta la Novaci si Cernadia, iar de aici luând-o spre Râmnicu-Vâlcea, ipoteza sustinuta cu argumente credibile si de alti cercetatori precum scriitorul Ion Filipoiu”.

 Interesant este ca în sejurul de la Floresti, 12 ani mai târziu, pe lânga lucrul ostenitor la traducerea de 450 de pagini din germana, „în paralel poetul lucra la poemul Scrisoarea III si autorul pune în paralel versurile eminesciene inspirate cu citate din lucrarea lui Hammer, Geschichte des Osmanischen Reiches (fapt evidentiat si de manuscrisele poetului).

GEORGE CUSNARENCU

ShareTweet
Articolul precedent

Actori si cântareti

Urmatorul Articol

Uitarea – o stare normala!

Articole Similare

Blitz

Când rolurile devin o eticheta: actori care au definit un singur gen

18 noiembrie 2025

Într-o lume cinematografica obsedata de versatilitate, exista actori care si-au construit maretia...

Blitz

Cetatea Alba Carolina

18 noiembrie 2025

În urma cu 310 ani, în 4 noiembrie 1715, a fost pusa...

Blitz

Filme de Oscar despre laureatii cu… Nobel!

11 noiembrie 2025

De la savanti care au schimbat cursul stiintei pâna la lideri care...

Blitz

Tinutul Momârlanilor, Tara dintre Jiuri

11 noiembrie 2025

Cunoscuta si ca Tinutul Momârlanilor, o denumire de suflet pentru locuitorii zonei,...

Blitz

Warren Beatty: „amantul perfect” de la Hollywood

11 noiembrie 2025

Într-o lume în care farmecul si misterul se împletesc cu faima si...

Blitz

Arhitectii naturii

11 noiembrie 2025

Documentarul „Arhitectii Naturii”, realizat de regizorul Dan Dinu, împreuna cu echipa NTD...

Urmatorul Articol

Uitarea - o stare normala!

“Influenceri” stravechi ai evolutiei

Privitorul - protagonist în tabloul privit

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

13 noiembrie 1002 – Masacrul din ziua Sfântului Brice

18 noiembrie 2025

13 noiembrie 1002 a devenit o zi întunecata în istoria Angliei medievale,...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Stop cardiac sau atac de cord?

18 noiembrie 2025

Relativ frecvent între cele doua probleme de sanatate mentionate se pune semnul...

Citeste mai departe
Femina Club

Remedii rapide

18 noiembrie 2025

Ideal ar fi ca îngrijirea cotidiana sa confere tenului dumneavoastra hidratare suficienta,...

Citeste mai departe
Femina Club

Budinca de ciuperci

18 noiembrie 2025

500 g ciuperci, 100 g margarina sau unt, 50 g faina (2...

Citeste mai departe
Horoscop

Horoscopul saptamanii: 17-23 noiembrie 2025

18 noiembrie 2025

BERBEC 21.03-20.04: In aceasta saptamâna relatiile cu prietenii si cu partenerii sunt...

Citeste mai departe
Istorii

Pelorus Jack, „ultimul aristocrat al apelor de la Antipozi”

18 noiembrie 2025

În apele tumultuoase ale Insulei de Sud a Noii Zeelande, unde golfurile...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.