Un reportaj realizat de Agerpres în plina vara a atras atentia celor interesati de arheologie în general, si de cea romaneasca în special, prezentand cea mai mare fortificatie din Epoca Bronzului din Europa, existenta în tara noastra, la Cornesti. Plasata la nici 30 de kilometri de Timisoara, în plina campie a Banatului, Cornesti este localitatea cu o istorie de cateva milenii ajunsa în atentia arheologilor înca din urma cu un deceniu. Si asta pentru ca aici, istoricii Muzeului National al Banatului au descoperit „cea mai mare fortificatie din Epoca Bronzului din Europa, care se întinde pe o suprafata de 1.800 de hectare”.
Secretul asezarii a iesit la iveala cu ajutorul imaginilor transmise prin satelit, iar de atunci, pe santierul arheologic deschis aici s-a lucrat continuu, împreuna cu specialisti din Occident. Si acum, pentru ca a fost scos din anonimat, situl va fi asezat în „panteonul monumentelor istorice protejate si promovat si peste hotare, mult mai agresiv decat pana in prezent, transformat în obiectiv turistic de neocolit mai ales în preajma anului 2021, cel al Timisoarei Capitala Culturala Europeana”. Fortificatia, realizata cu mai bine de 3.000 de ani în urma, se întinde pe o suprafata de aproape o treime din suprafata Timisoarei, este realizata din pamant si daca datele satelitare sunt corecte, ea va fi cea mai mare descoperita vreodata în Europa, afirma fostul director al Muzeului National al Banatului, Dan Leopold Ciobotaru, în urma cu cativa ani. Entuziasmul se bazeaza pe faptul ca probele de Carbon izotop 14 au scos în evidenta faptul ca acest complex dateaza din mileniul al II-lea înainte de Hristos, întrunind toate calificativele pentru a putea fi înscris în Patrimoniul UNESCO.
Între timp, santierul arheologic de la Cornesti a devenit o adevarata scoala de arheologie pentru studentii la Istorie, unde au lucrat mai multi specialisti, inclusiv de la universitati din strainatate. Publicul ar trebui sa aiba mai multe informatii despre zona, este de parere Dr Alexandru Szentmiklosi, seful Sectiei Arheologie a Muzeului National al Banatului, pentru ca „fortificatia de la Cornesti nu este singulara”.
Potrivit acestuia, Cornesti-Ortisoara-Seceani si satele din jur sunt pline de istorie si de situri arheologice (…). Am demarat un proiect pentru deschiderea unui punct muzeal în Cornesti, care ar trebui integrat într-un circuit de vizitare a monumentului, cu artefactele expuse, care ar putea fi si un punct de petrecere a timpului liber”. Din ceea ce s-a scos la lumina pana acum, spune specialistul, „se poate concluziona ca aici a existat o populatie timpurie de traci preocupati cu agricultura, cresterea animalelor, dar si cu schimburile comerciale. Ei îsi construiau locuinte din lemn, în gropi circulare, ce aveau acoperis din paie. Au fost descoperite, de asemenea, vestigii care conduc spre ideea ca aveau si spatii de cult, unde s-au gasit diverse obiecte destinate ritualurilor”.
Desi fortificatia este o descoperire recenta, istoricii sustin ca situl de la Cornesti „aparea pe hartile militare austriece înca din anii 1700, iar primele sondaje arheologice au fost facute în anul 1933 de catre Marius Moga, fost director al Muzeului Banatului. Atunci au fost sapati aproximativ 150 de metri patrati, iar „descoperirile au demonstrat ca aceasta fortificatie dateaza din Epoca Bronzului, din jurul anului 1.000 înainte de Hristos”. Sapaturile au durat pana în anul 1939, cand a izbucnit al Doilea Razboi Mondial. Acum, specialistii doresc sa promoveze situl si localitatile din jur, pentru o mai buna cunoastere a locului.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii