La cinci ani de la premiera filmului Joker al lui Todd Phillips, o reimaginare sumbra a celui mai tenace dusman al supereroului Batman, Festivalul de Film de la Venetia l-a primit din nou pe printul clovn al crimei pe tarmurile sale. El a sosit cu o continuare, Joker: Folie a Deux, un musical fantastic, încarcat de asteptari.
Primul Joker a câstigat premiul cel mare tot la Venetia, în drumul sau spre încasari uriase la box office si un Oscar pentru actorul principal, Joaquin Phoenix. Cu toate acestea însa, criticii de film nu vad un viitor similar pentru Folie a Deux.
O psihodrama „destul de înghesuita”
De data aceasta, Arthur Fleck al lui Phoenix nu mai este liber sa hoinareasca prin Gotham ca un criminal trist si singuratic. El lâncezeste în Azilul Arkham, asteptând o data a procesului – desigur, în cazul în care va fi considerat apt din punct de vedere mental pentru a fi judecat.
Cohorte de fani din ce în ce mai numeroase îi sustin cauza din exterior, în timp ce procurorul ambitios Harvey Dent (Harry Lawtey) sustine ca Arthur este un ucigas nemilos – si nu, asa cum cred sustinatorii lui Arthur, un avatar al oamenilor de rând care a cedat în cele din urma când a fost confruntat cu prea multa putreziciune, pradare si ipocrizie din lume.
Cei care sperau ca un sequel Joker va fi despre noul raufacator care face ravagii în orasul sau vor fi extrem de dezamagiti de Folie a Deux. Phillips ne-a alungat în doua locuri: azilul si tribunalul. Foarte putine lucruri se întâmpla dincolo de aceste ziduri, reducând filmul la o psihodrama destul de înghesuita.
Criticii afirma ca actiunea este surprinzator de plictisitoare – un proces inutil care pare sa îsi dispretuiasca publicul. Da, exista interludii muzicale, menite sa ilustreze dragostea în devenire dintre Arthur si Harleen Quinzel, o colega bolnava de la psihiatrie interpretata de sta-rul de cinema în devenire Lady Gaga.
În lunile care au precedat premiera filmului, a fost fascinant sa vedem cum anticiparea pentru Folie a Deux a crescut în rândul celor care au facut o pasiune pentru primul Joker. Promisiunea lui Gaga este foarte puternica; prezenta ei sugereaza ceva mare si sociabil si mai larg accesibil, invitându-i pe cei care au fost poate înstrainati de viziunea sumbra a lui Joker.
Lady Gaga face în film ce stie mai bine: cânta
Gaga este, cu siguranta, prezenta în Folie a Deux si cânta – fie într-un ritm controlat în secventele de reverie, fie cu o voce zgâriata atunci când Lee (asa cum este numita aici) si Arthur sunt mai aproape de luciditate. Dar ea este subutilizata din pacate, personajul ei actionând ca un simplu emisar al acolitilor lui Arthur, aflat acolo pentru a dovedi ca atentia femeilor este trecatoare si conditionata. Phillips ironizeaza ideea ca Lee ar putea iubi vreodata cu adevarat pe cineva ca Arthur.
În cele din urma, ea apare ca o creatura capricioasa, care nu poate suporta lumea barbatilor. Lady Gaga cântând într-un film nu ar trebui sa fie niciodata monotona si totusi Phillips stoarce aproape fiecare gram de viata din aceste momente de cântec.
Chiar si atunci când da drumul la unul dintre râsetele caracteristice ale lui Arthur – acele urlete caustice, înalte, care au fost efectiv înfricosatoare în primul film – acesta rasuna doar ca o obligatie de rutina. Nimic din Folie a Deux nu ar putea inspira cu adevarat o asemenea izbucnire de sentimente.
Regizorul si-a sabotat propria opera?
Folie a Deux nu este o idila criminala. Si atunci ce este? Nu este perspicace în ceea ce priveste bolile mintale sau tendintele criminale. Abia articuleaza ce înseamna sa cazi într-o iubire obsesiva. Politica filmului este prea lenesa si inexacta pentru a putea fi calificata drept libertariana.
În cea mai mare parte, Folie a Deux flutura ca un deget mijlociu pentru orice critic de film erudit, care a cautat ceva semnificativ în el. Nu vom intra în amanunte, lasând cititorilor posibilitatea de a vedea filmul si a-si forma propriile pareri, ci ne vom rezuma la a spune ca finalul – adica primul moment, spun chitibusarii, când se întâmpla ceva cu adevarat în tot filmul – va reusi sa îi înfurie chiar si pe cei mai înfocati dintre fanii primului Joker. Poate ca aversiunea lui Folie a Deux fata de satisfacerea asteptarilor este in-tentionata.
Este posibil ca Phillips sa încerce sa distruga întreaga economie a francizei, sustinând ca toate aceste povesti despre origini, aceasta transformare a cartilor de benzi desenate în ceva mai dur constituie doar o afacere stupida. Aceasta ar putea fi singura explicatie pentru care Phillips torpileaza mostenirea pe care a creat-o acum cinci ani. Poate ca el este adevaratul Joker al acestor filme, arzând totul pentru ca nimic nu conteaza cu adevarat în cele din urma.
GABRIEL TUDOR
Comentarii