Recent, editura Humanitas Fiction a lansat in colectia Raftul Denisei volumul de proza al lui Kurt Vonnegut intitulat Bun venit printre maimute. In traducerea si cu notele Alexandrei Coliban.
Cand citeam de la Biblioteca Americana din Bucuresti, prin anii 70, romanele Slaughterhouse 5 si Breakfast of Champions, semnatura de pe coperta era Kurt Vonnegut Jr. La un moment dat, presat de trecerea anilor, vad ca a renuntat la junior in favoarea seniorului. Sau cum spunea autorul in prefata cartii Welcome to the Monkey house aparuta in 1968, „avem aici prezentarea retrospectiva a operelor mai scurte ale lui Kurt Vonnegut Jr. – si Vonnegut inca este cat se poate de viu, iar eu inca sunt cat se poate de Vonnegut”. Cartea este o declaratie de dragoste si de razboi facuta de scriitor rasei umane. Cu ironia suprema si fraza alba, muscatoare, care l-au consacrat, Innegurat are in acest volum o energie creatoare de zile mari.
„Bun venit printre maimute ii aduna laolalta pe EPICAC, computerul indragostit si poet, un Cyrano al vremurilor noastre; pe Harrison Bergeron, victima a politicii egalitare a unui stat al viitorului; pe Billy Poetul, revolutionarul dintr-o lume distopica, in care oamenii traiesc anesteziati de la brau in jos; pe domnisoara Ispita, condamnata aprioric pentru frumusetea ei; pe un colonel american care joaca o diabolica partida de sah, in care piesele sunt oameni vii. Fiecare dintre povestirile incluse in volum este o microlume completa, fascinanta, indreptand cate un deget acuzator sau jucaus catre lumea noastra”.
Ca filolog, mi-au placut comentariile lui Vonnegut legate de aparitia unei noi editii a Dictionarului Merriam-Webster in proza Dictionarul cel nou. Aici, Vonnegut discuta despre utilizarea corecta in propozitie a cuvintelor as (ca) si like (ca). Pentru ca multi americani folosesc incorect pe as si like, arata Vonnegut, Dictionarul M-W stabileste ca „folosirea lui ca si in loc de ca este condamnata la modul universal de profesori si editori in ciuda raspandirii ei largi”. La noi, ceva similar s-a petrecut cu folosirea lui ca si in loc de ca. Pentru a evita o cacofonie, unii vorbitor mai nescoliti au abuzat de constructii aberante precum ca si coleg al meu, dar si ca si inginer, unde nu exista pericolul vreunei cacofonii!
In prefata exista multe randuri foarte interesante, iata un exemplu: „Autoritatile din domeniul sanatatii publice nu pomenesc niciodata principalul motiv pentru care multi americani fumeaza ca disperatii, si anume ca fumatul e un mod destul de sigur, destul de onorabil de a te sinucide”, scrie Vonnegut.
Scriitorul s-a nascut la 11 noiembrie 1922 la Indianapolis, intr-o familie cu radacini germane. In 1942 se inroleaza in armata. Luat prizonier la Dresda, in 1945, este supravietuitor al bombardamentului asupra orasului, experienta atroce care ii inspira romanul Abatorul cinci sau Cruciada copiilor (Slaughterhouse 5), aparut in 1969. Intors in America, Kurt Vonnegut isi reia studiile, de aceasta data in antropologie, iar din 1952, se dedica in exclusivitate scrisului. In 1959 publica al doilea roman, Sirenele de pe Titan (Humanitas Fiction, 2007), apoi Leaganul pisicii (1963), Fii binecuvantat, domnule Rosewater sau Nu strica orzul pe gaste (1965), Micul dejun al campionilor sau La revedere, trista zi de luni (1973), Bufoniada sau Gata cu singuratatea! (1976; Humanitas, 2006), Puscariasul (1979; Humanitas Fiction, 2009), Galápagos (1985). A publicat si cateva volume de povestiri, volume de eseuri, precum si o piesa de teatru. S-a stins din viata la 12 aprilie 2007.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii