Expozitia „Pasarea Maiastra. Zbor între lumi”, care exploreaza simbolismul pasarii în cultura traditionala româneasca, va fi vernisata pe 30 iulie în Sala Tancred Banateanu de la Muzeul National al Taranului Român (Sos. Kiseleff, Nr.3, Bucuresti).
Se ofera publicului o incursiune fascinanta în simbolistica pasarilor din arta traditionala, evidentiind bogatia formelor, tehnicilor si a semnificatiilor transmise prin obiecte cu valoare de patrimoniu, devenind o veritabila lectie de cultura vizuala si spirituala deschisa vizitatorilor de toate vârstele.
Prin obiecte de patrimoniu, ceramica, textile, obiecte din lemn si jucarii traditionale, expozitia exploreaza simbolismul pasarii în cultura traditionala româneasca ca fiinta mediatoare între lumi, aducatoare de vesti, dar si ca motiv decorativ cu rol protector sau ceremonial. Sunt expuse reprezentari ale pasarilor domestice, precum cocosul, gaina, curcanul, dar si ale celor salbatice, încarcate de semnificatii mitice: vulturul, cucul, barza, paunul sau chiar papagalul. Acestea apar pe covoare, linguri, ulcioare de nunta, furci de tors sau cahle, reflectând bogatia imaginarului rural. Între pasarile domestice se distinge cocosul, adevarat orologiu al satului, acesta având remarcabile puteri apotropaice, de protectie; noaptea, cântecul lui purifica spatiul, alunga prezenta diavolului si vesteste apropierea zorilor, a luminii. Cocosul si gaina sunt pasari psihopompe, care calauzesc sufletul mortului spre cealalta lume, numai în acest context putând fi vazuta darea lor de pomana, peste groapa, în ceremonialul înmormântarii. Dintre pasarile salbatice cu semnificatii pozitive, se remarca cucul – vestitor al primaverii –, reprezentat în cultura traditionala prin jucarii la Vladesti (Vâlcea) si, în mod special, prin fluierele în forma de cuc de la Oboga. Un alt exemplu semnificativ de pasare salbatica cu conotatii pozitive este barza, considerata un simbol apotropaic datorita obiceiului de a-si construi cuiburi în apropierea caselor, protejând astfel locuintele de incendii. Barza este asociata si cu mitul zeitei pasare, din oul careia s-ar fi creat universul. Pasarile sunt parte a unui important motiv decorativ: pomul vietii. În varianta kantharosului, acestea apar pe ramurile pomului, unde se presupune ca pazesc acest arbore mitic, sau se hranesc cu fructele ce confera nemurirea. Exista o serie întreaga de covoare din Oltenia, Vlasca si Moldova, care au ca motiv central pomul vietii cu pasari.
Expozitia va fi deschisa pâna pe 7 decembrie si va putea fi vizitata de miercuri pâna duminica, între orele 10:00 si 18:00, iar lunea, martea si cu ocazia sarbatorilor legale este închisa.
Telefonul amintirilor
Amintiri personale, înregistrari video si fragmente de presa, parte din cel mai nou si ultim capitol al proiectului „Adolescenta în comunism: finalul anilor ’80 si Revolutia”, vor putea fi ascultate la „Telefonul Amintirilor” de la Muzeul National de Istorie a României (Bucuresti, Calea Victoriei, Nr. 12) pâna pe 18 octombrie, Arad – KF Arad (Piata Avram Iancu, Nr. 11) si Brasov – Libraria Carturesti (Piata Sfatului, Nr. 20) pâna pe 31 august.
„Telefonul Amintirilor” este cea mai cunoscuta instalatie creata pentru Muzeul Memoriei, cu participari la 70 de evenimente, cu peste 11.000 de ascultari, în 15 orase.
„Indiferent unde te situezi, te invitam într-o calatorie în inima acelor ani. Am adunat amintiri personale, înregistrari video si fragmente de presa, toate parte din ultimul capitol al proiectului «Adolescenta în comunism: finalul anilor ’80 si Revolutia». Multe dintre aceste marturii prind viata în «Telefonul Amintirilor», o instalatie unde un simplu gest – ridicarea receptorului, deschide o poarta spre trecut. Te asteptam sa ridici receptorul ai sa asculti povesti despre penuria cotidiana si cozile interminabile, despre tensiunea si speranta momentelor cruciale ale Revolutiei din 1989 sau despre euforia primului Revelion liber”, informeaza Agerpres.
„«Telefonul Amintirilor» este o poarta directa spre realitatea anilor ’80 si a Revolutiei. L-am umplut cu marturii autentice, adunate direct de la oamenii care au trait acele vremuri. Aici vei asculta povesti nespuse despre cozile interminabile la alimente, despre penuria care modela fiecare zi si despre momentele cruciale ale Revolutiei din 1989. Fiecare cifra formata devine o sansa de a te conecta cu o bucata de istorie personala, o memorie vie care altfel ar ramâne tacuta. E o invitatie sa descoperi, sa întelegi si sa simti ecoul unor vremuri care ne-au definit. Ridica receptorul si asculta!”, a declarat Smaranda Pasnicu, cofondatoare Muzeul Memoriei si a organizatiei culturale Punctart.
Muzeul Memoriei este un proiect Punctart, o capsula digitala a istoriei colective care se construieste, zi de zi, cu amintirile tuturor. În acelasi timp, proiectul Muzeul Memoriei a fost gândit ca un demers educational si cultural care promoveaza patrimoniul national prin analizarea unor momente istorice marcante din evolutia României si utilizarea noilor tehnologii ca limbaj comun cu publicul tânar.
NICUSOR DINCA
Comentarii