Un foarte bun actor ce nu si-a pierdut din stralucire odata cu trecerea timpului. Un profesionist in adevaratul sens al cuvantului, un simbol al marelui ecran ce va ramane, peste timp, un idol al Cinematografiei mondiale. Inca din primii ani ai copilariei (s-a nascut pe 18 august 1937, in Santa Monica, California), Charles Robert Redford Jr. (numele sau intreg), a demonstrat ca are veleitati atletice, pentru ca in 1955 sa castige o bursa la baseball in cadrul Universitatii din Colorado. Din nefericire, in acelasi an ramane orfan de mama, situatie care-l marcheaza foarte mult avand repercursiuni asupra activitatii scolare si sportive. Ba mai mult, datorita consumului de alcool, este eliminat din echipa de baseball si, drept urmare, pierde bursa.
Cautarile copilariei si adolescentei
Cautandu-si drumul in viata, tanarul Redford, care nazuia sa devina pictor, se angajeaza la un teren petrolier din Los Angeles, unde castiga banii necesari pentru studii de profil de la Paris. Calatoreste prin Europa si studiaza pictura cu un profesor din Florenta, dar, in 1958, descurajat de rezultatele obtinute, se reintoarce la Los Angeles, unde o cunoaste, pe viitoarea lui sotie, Jean Van Wagenen, cea care l-a ajutat nu numai sa-si continue studiile ci si sa se lase de bautura. Dupa casatorie, se muta, impreuna, la New York unde studiaza pictura la Institutul Pratt din Brooklyn dar ia si cursuri de teatru la Academia Americana de Arta Dramatica. Cu o copilarie apasata de disparitia mamei si o adolescenta deloc linistita, tanarul Robert Redford, ajutat de sotie, isi indreapta pasii spre scena.
Teatru, film si Arta
Anul 1959 avea sa-l aduca in scena pe Broadway, intr-un mic rol, in piesa "Tall Story", pentru ca, in urmatorii ani sa joace in teatru si seriale de televiziune. Necunoscut practic in lumea filmului, in 1962, marele ecran ii da sansa sa-si arate calitatile de actor, in "War Hunt", insa succesul vine odata cu filmul "Descult in Parc" (1967) unde joaca alaturi de Jane Fonda. Primul succes real vine dupa ce apare in "Inside Daisy Clover" (1965), primind, pentru debut, Globul de Aur. Chiar daca filmele in care aparuse erau bine cotate, rolurile nu prea veneau. In distributia pentru "Butch Cassidy and the Sundance Kid" (1969), film in care a jucat alaturi de Paul Newman si care l-a transformat intr-un adevarat star al cinematografiei, cimentandu-i imaginea pe ecran ca fiind un tip inteligent, bun si de incredere, a fost acceptat in locul unui actor care a renuntat la rol. Ca sa vezi ce e sansa! Filmul a devenit succesul anului castigand patru premii Oscar.
Au urmat alte roluri care i-au adus recunoastere deplina, impunandu-l drept un reprezentant de varf al industriei cinematografice, construindu-si, pe parcursul anilor, o cariera actoriceasca remarcabila, jucand in filme artistice notabile. Ne referim la "Candidatul" (1972), "Cacealmaua" (1973), care a castigat sapte premii Oscar, la categoria Cel mai bun film artistic, iar pentru Redford a insemnat inca o nominalizare la categoria Cel mai bun actor, "Cei mai frumosi ani" (1973), "Marele Gatsby" (1974), "Trei zile ale Condorului" (1975), "Marele Waldo Pepper" (1975), "Toti oamenii presedintelui" (1976), "Un pod prea indepartat" (1977), "Calaretul electric" (1979), "Nascut invingator" (1984), "Departe de Africa", "Vulturii legii" (1986), "Cutia neagra" (1992), "Propunere indecenta" (1993) si multe altele care au aceeasi valoare artistica. In 2001 a jucat in "Ultimul castel" si "Spioni de elita", in 2004 a aparut in "Rapire de persoana", in 2005, Redford a putut fi vazut in "Un alt inceput", pentru ca in 2007 sa vina cu rolul din "Leii mor pentru miei". Nici 2011 nu l-a tinut departe de ecran, jucand in "El insusi". O cariera stralucita de actor care a stiut sa demonstreze ca dincolo de farmecul personal, de ochi albastri si carisma, abordarea cu inteligenta a rolurilor se transforma in Arta.
Regizor si producator de elita
Eforturile lui Redford ca regizor si producator au fost pline de satisfactii atat pentru cariera lui cat si pentru public. In 1992 a regizat, produs si narat "Candva pe aici, trecea un rau", o drama emotionanta despre doi tineri (Brad Pitt si Craig Sheffer), iar el fiind vocea povestitorului, film cu care a castigat un Oscar pentru cea mai buna imagine. A urmat "Quiz Show" (1994), primind patru nominalizari la Oscar, inclusiv pentru cel mai bun regizor si pentru cel mai bun scenariu (Redford si Paul Attanasio). In 1998 a "marcat" pentru prima oara ca regizor, ca producator si ca interpret in "Imblanzitorul de cai".
In 1981, Robert Redford a infiintat Institutul Sundance (dupa personajul proscris pe care l-a interpretat in "Butch Cassidy and the Sundance Kid"), acest institut fiind deschis pentru sprijinirea scenaristilor si regizorilor aflati in afirmare. Festivalul de Film Sundance este recunoscut pe plan international ca fiind cel mai important eveniment pentru cinematografia independenta.
Premii si distinctii pe masura
Realizarile marelui actor sunt nenumarate iar pentru multe dintre ele a fost rasplatit cu premii si distinctii. In februarie 1996 Redford a primit Premiul Screen Actors Guild pentru intreaga activitate, iar in martie 2002 a fost recompensat cu premiul Honorary Academy pentru intreaga activitate in calitate de "actor, regizor, fondator Sundance, sustinator al cineastilor independenti de pretutindeni". In decembrie 2005 prin distinctia acordata de Centrul Kennedy i-a fost recunoscuta "activitatea remarcabila in domeniul artei si pentru contributia extraordinara la viata tarii sale".
Desi este un star de mai bine de 30 de ani, el a ramas un om de mare modestie. Cunoscut si ca un militant infocat pentru protectia mediului, actorul este o persoana ce se implica in problemele cu caracter social, un om de afaceri si mereu hotarat sa sustina creatia artistica. Preocupat de realizarea filmelor cu substanta si cu relevanta socio-culturala, R. Redford incurajeaza pe ceilalti sa se exprime prin Arta. Filmele sale sunt adevarate "poeme", cu roluri memorabile. Un artist ce face parte din generatia de aur a cinematografiei internationale care, din nefericire, este tot mai saraca.
IOANA FLORIA
Comentarii