Iata o incercare dureroasa, dar care merita din plin sa fie experimentata, in folosul intregului organism. Practicata din Antichitate, aceasta terapie bazata pe intepaturi de albine ii fascineaza, efectiv, si astazi, pe cei apropiati de terapiile blande. Procedura este cat se poate de simpla: pacientul este intepat de o albina din categoria lucratoarelor. Operatiune putin dureroasa, care se poate explica prin injectarea direct in sange a unui venin relativ puternic (totusi, in cantitate redusa, terapeutica, am putea spune) ale carui virtuti se dovedesc in schimb absolut uimitoare. Acesta este compus din apa in proportie de circa 85%, restul de 15% insemnand substante foarte utile si necesare organismului nostru.
Pe langa proteine, peptide si aminoacizi, veninul de albina mai contine fosfolipide si importanti compusi volatili. Odata injectat in organism, acest venin tonifica tesuturile, stimuleaza organismul si intareste sistemul imunitar. Intr-un fel, putem vorbi despre un vaccin natural suta la suta, care favorizeaza dezintoxicarea corpului. Binefacerile acestei terapii sunt multiple si complexe. Veninul injectat in timpul unei sedinte de apipunctura parcurge intregul organism si lupta impotriva globulelor albe care ataca mielina, o substanta protectoare pentru fibrele nervoase. Aceasta actiune ne permite sa beneficiem de un fel de autoimunizare impotriva a numeroase maladii. Incepand cu momentul intepaturii, veninul reconstruieste mielina din jurul celulei nervoase, permitandu-i acesteia sa se fortifice in vederea unui nou atac din partea bacteriilor si a virusilor. Datorita optimizarii sistemului imunitar, apipunctura modifica mesajul nervos, favorizand astfel deblocarea muschilor. Drept urmare, tesuturile paralizate in timpul unei maladii incep sa functioneze din nou si starea de bine a pacientului se realizeaza rapid si intr-o proportie remarcabila.
Veninul de albine are insusirea de a stimula functia hipofizei si a glandei suprarenale, efectele referindu-se la actiunea antiinflamatoare, antialergica, antitoxica, ori de a lupta contra reumatismului. Stimularea prin venin intensifica si activitatea secretoare a zonei centrale a suprarenalei, ceea ce conduce la elaborarea de adrenalina, cu rol deosebit in stimularea activitatii inimii, bronhodilatatiei si la unele efecte metabolice, intensificand totodata si elaborarea unor hormoni steroizi si sexoizi.
In urma celor mentionate rezulta recomandarea apipuncturii in: u afectiuni cardiovasculare (aritmii, arterita obliteranta, arterita aterosclerotica a membrului inferior, boala vasculara periferica, hipertensiune arteriala, sindrom degenerativ ischemic periferic, tromboze cerebrale); u afectiunile sistemului musculo-scheletic (poliartrite, reumatisme, artrite, probleme de tonus muscular, spondilite, afectiuni ligamentare); u boli ale sistemului nervos (scleroza multipla, nevralgii, lumbago, tromboze cerebrale, sindrom dureros cronic, tulburari neuronale; u tumori oncologice (carcinom cu celule bazale, limfoame, melanom malign); u afectiuni ale sistemului imunitar (SIDA, intensificarea activitatii limfocitelor B, lupus eritematos sistemic, supresia limfocitelor T).
Exista totusi si limite ale acestei proceduri blande. In pofida proprietatilor sale terapeutice de notorietate, tratamentul prin apipunctura nu este agreat de toata lumea. De aceea, in primul rand, inaintea folosirii efective a metodei e de preferat sa se consulte un alergolog, pentru a indeparta suspiciunea eventualelor riscuri de alergie la veninul de albine. Aceasta, tinand cont neaparat si de faptul ca o singura intepatura de albina poate provoca moartea unei persoane cu alergie puternica la veninul respectiv. Dupa primirea acordului alergologului poate fi contactat si terapeutul specialist in apipunctura, care va adapta procedura in functie de specificul fiecarui caz in parte. La medic se va apela doar pentru analizele medicale, inclusiv interpretarea lor. Ar mai fi nevoie si de o supraveghere medicala pe termen lung. Pe de alta parte, din cauza posibilitatii declansarii unei crize alergice, apipunctura ramane inca limitata la tratamentele anumitor maladii cardio-vasculare si ale astmului. Ea este contraindicata si femeilor insarcinate, precum si pacientilor care sufera de malnutritie avansata.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii