Realizarea unui film constituie un efort colectiv, dar la finalul zilei regizorul este cel care decide care dintre scenele turnate va ramâne în montajul final si care nu. Asadar, uneori exista tentatia de a-i vedea pe regizori ca pe niste zei atotputernici, care au o întelegere superioara celei a oamenilor obisnuiti.
În realitate însa, ei sunt la fel de supusi greselii ca orice editor, scenarist, actor sau cinefil. Si, fiind umani, cu toate greselile si scaparile inerente fiintei umane, asta înseamna ca pot si ei, la fel de bine, ruina o scena. De fapt, chiar si unii dintre cei mai celebri regizori din istoria cinematografiei au momente de regret, când vine vorba de anumite scene. Poate ca ei ar fi vrut ca un actor sa spuna altfel o replica sau ar fi dorit sa refaca o întreaga secventa. Oricare ar fi fost motivul, creatorii de filme pot face, în mod cert, erori, iar în rândurile urmatoare va invitam sa descoperiti câteva dintre scenele pe care regizorii regreta ca le-au turnat.
Exista regizori care, chiar si dupa ce filmele lor sunt aproape gata de a fi difuzate, se framânta în legatura cu ele. George Lucas a fost macinat de griji la fiecare episod din „Razboiul Stelelor”, Ridley Scott a scos mai multe versiuni din „Blade Runner” si James Cameron a creat finaluri multiple pentru „Abisul”.
Steven Spielberg
Celebrul Steven Spielberg are, în filmografia sa, un incident pe care ulterior l-a regretat: ruinarea unui „moment magic” din „Întâlnire de gradul III”. Desi, in final, filmul se va dovedi un urias succes comercial, Spielberg nu a fost niciodata multumit de produsul final. El sperase ca filmul sa iasa pe piata în vara anului 1978, însa magnatii studiourilor Columbia nu au mai avut rabdare.
Confruntati cu probleme financiare, ei aveau nevoie de un film care sa dea lovitura de Craciun, asa ca premiera a avut loc în decembrie 1977. Dupa ce filmul a adus milioane de dolari, Spielberg a cerut sa faca unele modificari, ceea ce magnatii au acceptat, dar cu o conditie: ca regizorul sa introduca o scena în care sa prezinte interiorul navei extraterestre (în filmul original nu se prezenta nava, ci doar expresia uluita a actorului principal, la vederea celor aflate în interiorul acesteia). Ulterior, regizorul a admis ca noua scena a fost o eroare, care „a risipit misterul ce ar fi trebuit sa planeze asupra navei extraterestre.”
Nicholas Meyer
Unul dintre regizorii seriei „Star Trek” – si probabil cel mai apreciat, are si ce-si reprosa. Si anume scena în care unul dintre cele mai populare personaje, Spock (interpretat de Leonard Nimoy) o tortureaza pe ucenica Valeris (Kim Cattrall) pentru ca aceasta ar fi participat la un complot vizând sabotarea negocierilor dintre klingonieni si Federatie. Spock patrunde cu forta în mintea lui Valeris, printr-o tehnica secreta vulcaniana, dar la un moment dat tortura devine atât de intensa încât tânara urla de durere. Meyer a declarat, într-un interviu acordat site-ului IGN, în 2016, ca regreta aceasta scena: „Vazuta din perspectiva zilelor noastre, nu pare cu nimic deosebita de tortura waterboarding si nu îmi face deloc bine sa o revad. Cred ca si fanii serialului gândesc la fel, pentru ca ei nu si-ar fi imaginat vreodata ca Spock ar fi putut rani pe cineva.”
James Cameron
Desi „Titanic” este unul dintre cele mai îndragite si mai faimoase filme din istoria celei de-a saptea arte, nici el nu a fost lipsit de controverse. Regizorul James Cameron a fost criticat pentru lipsa de acuratete, pentru exagerarea voita a unor situatii, „pentru a smulge lacrimi”, dar mai ales pentru tratamentul aplicat unuia dintre personaje, William Mc Master Murdoch (interpretat de Ewan Stewart).
Murdoch a fost ofiter principal pe puntea RMS Titanic, dar a murit în naufragiu. Unii sustin ca s-ar fi sinucis, dupa ce nu a putut anticipa dezastrul. Desi nu exista nicio dovada în acest sens, Cameron a decis sa fie creativ. Asa cum a explicat în documentarul National Geographic „Titanic – 20 de ani mai târziu”, „Mi-am luat libertatea de a-l prezenta pe Murdoch împuscând un marinar, apoi împuscându-se pe sine. Povestitorul din mine a simtit aceasta nevoie, de a scorni un fir epic… Sa nu uitam ca el era de cart, a ignorat pericolul aisbergului, deci asupra sa apasa o povara imensa, ceea ce îl facea un personaj interesant.”
Dar urmasii lui Murdoch, precum si concitadinii lui, nu au fost deloc încântati de perspectiva, sustinând ca le distruge reputatia, asa ca James Cameron a trebuit sa bata în retragere: „Nu am gândit ca un istoric, ci ca un creator de filme. Îmi dau seama ca familia lui a fost ofensata si îmi pare rau pentru ca i-am facut sa sufere prezentând faptele în acest fel.”
Alfred Hitchcock
Chiar si cel supranumit „Maestrul suspansului”, un om despre care am putea crede ca nu a regretat niciodata nimic, desi era un zbir pe platourile de filmare si îsi teroriza, efectiv, actorii, a avut totusi un regret. Filmul sau, „Sabotaj”, realizat în 1936, spune povestea unui anarhist transformat în terorist (Oscar Humolka), care vrea sa plaseze o bomba în timpul unei defilari în Piccadilly Circus. Dar, în loc sa puna el însusi bomba, o da unui baietas care nu banuieste nimic (Desmond Tester). Copilul nu are habar ca transporta un dispozitiv ucigas si Hitchcock îl face pe spectator sa treaca prin toate chinurile iadului, amplificând tensiunea cu fiecare secunda în care pustiul înainteaza într-un autobuz aglomerat.
Dar, spre deosebire de filmele cu happy-end de la Hollywood, în „Sabotaj” nu intervine niciun Chuck Norris, Bruce Willis etc pentru a salva situatia: bomba explodeaza, ucigându-i pe toti oamenii din autobuz, chiar si pe copil. Hitchcock a regretat profund scena.
Într-un interviu acordat cineastului francez Francois Truffaut, el a catalogat-o drept „o grava eroare” si a fost de acord cu Truffaut sa o considere „aproape un abuz de putere cinematografica”. Altfel spus, se pare ca Hitchcock si-a cam sabotat propriul film…
GABRIEL TUDOR
Comentarii