Editia a 29-a a Festivalului „Sighisoara Medievala”, programata sa se desfasoare în perioada 26-28 iulie, va fi organizata în preajma datei la care se împlinesc 172 de ani de la ultima calatorie a unui împarat în acest oras, Franz Josef, în anul 1852.
Pe parcursul Festivalului Sighisoara Medievala, si nu numai, vizitatorii pot intra în contact cu un loc încarcat de istorie, în care aproape fiecare casa si fiecare zid au o poveste interesanta. In functie de perioada, Sighisoara a fost deseori în centrul atentiei principilor, domnitorilor, dar si împaratilor Imperiului Habsburgic începând cu secolul al XVIII-lea, dar cu toate acestea, doua evenimente majore, marele incendiu din 1676 si epidemia de ciuma din 1709,
i-au stopat ascensiunea fulminanta de pâna atunci.
„În decursul secolelor XVIII-XIX, desi au fost mai multe vizite imperiale în Transilvania, Sighisoara a fost ocolita de suveranii habsburgi. Acest lucru atesta faptul ca dupa marele incendiu din 1676 si epidemia de ciuma din 1709, orasul sufera atât din punct de vedere demografic, cât si economic, dintr-un oras exponential în Evul Mediu transilvan devenind un orasel de provincie”, a declarat directorul Muzeului de Istorie din Sighisoara, Nicolae Tescula.
Din acest motiv, vizitele a doi împarati, Iosif al II-lea, în 1773, si Franz Josef, în anul 1852, sunt considerate memorabile pentru Sighisoara, fiind consemnate ca atare, informeaza Agerpres.
„Iesirile facute în mijlocul supusilor contribuiau la întarirea legaturii dintre monarh si cetateni, la promovarea majestatii, a persoanei împaratului, care prin actele facute cu ocazia vizitelor duceau la întarirea patriotismului dinastic, fiind un element care contribuia decisiv la fortificarea mitului «bunului monarh». Dupa cum stim, Transilvania facea parte din Imperiul Habsburgic începând cu secolul al XVIII-lea. Curtea de la Viena conducea acest conglomerat multinational prin intermediul unei administratii extrem de eficiente, al carei rol este definitoriu în existenta statului pâna în 1918. În realizarea coeziunii statale, cercurile aulice vor utiliza o multitudine de actiuni menite a realiza cetateni fideli. În acest demers se va marsa spre mitizarea persoanei imperiale ca element definitoriu al existentei si perpetuarii monarhiei dunarene si astfel se va crea la nivelul constiintei colective mitul bunului împarat”, a adaugat Nicolae Tescula.
Captiv între lumi
Casa din Viscri a Regelui Charles al III-lea a anuntat deschiderea expozitiei temporare „Captiv între lumi” a personalitatii interbelice George Matei Cantacuzino (1899-1960).
O selectie de peste 30 de lucrari, în ulei si acuarela, sunt expuse în sura transformata în galerie de arta a proprietatii traditionale sasesti. Expozitia temporara ramâne deschisa pâna la data de 31 august 2024, informeaza Agerpres.
„George Matei Cantacuzino este o personalitate situata sub semnul excelentei: creator de arhitectura, gânditor de o rara profunzime, scriitor cu o expresie stilistica bogata, pictor luminos. Nascut la granita dintre secolele XIX si XX, captiv între lumi, G. M. Cantacuzino venea dintr-o epoca de mare efervescenta spirituala, lumea La Belle Epoque, în care s-a format, si a trait, apoi, ultima parte din viata în România de dupa Cel De-al Doilea Razboi Mondial. A ramas în România, convins fiind ca aici este nevoie de el si a sperat pâna în ultima clipa sa-si poata reîntregi familia, plecata în Marea Britanie înainte de începutul razboiului”, se arata în comunicatul „The King’s Foundation” („Fundatia Regelui”).
Expozitia este organizata în colaborare cu Ilinca Cantacuzino, nepoata artistului, care, în urma cu mai bine de 20 de ani, si-a propus sa promoveze mostenirea lui G. M. Cantacuzino, atât în România, cât si în strainatate.
„Expozitia marcheaza 125 de ani de la nasterea lui G. M. Cantacuzino si este o restituire necesara a imaginii unei personalitati complexe, care, în ciuda vicisitudinilor, a reusit sa ramâna un om fericit, dupa propria sa marturisire (…). Înalta sa coeziune spirituala l-a facut sa aleaga România ca pe o tema de cugetare, de evlavie si de dragoste si sa-i intuiasca o rara noblete si un potential urias. Asa se face ca regasim, deopotriva, în scrierile sale, în casele proiectate dar si în acuarele, izvoare si popasuri, arcade, lespezi si firide, zugravite cu ochii deschisi – marca spiritului sau în proportii egale cuviincios si iscoditor”, a de-clarat Madalina Mirea, curatorul expozitiei.
Casa din Viscri este deschisa publicului pâna la finalul lunii octombrie si gazduieste în continuare expozitia de carte si arta florala „The Transylvania Florilegium” („Florilegiul Transilvaniei”), precum si expozitia permanenta „Prezervarea învelitorilor istorice”.
NICUSOR DINCA
Comentarii