Indiferent ca sunt comice, pline de actiune sau povesti de intriga palpitanta, filmele despre spioni sunt pline de sabloane. Pericolul care pândeste dupa fiecare colt, secretomania totala si capacitatea de a ucide dupa bunul plac – toate acestea sunt asociate cu viata de spion prin excelenta.
Dar cât de exacte sunt filmele cu spioni? Spioni adevarati au vorbit despre unele dintre realitatile muncii lor, punând la îndoiala convingerile ridicole perpetuate de Hollywood.
Spionii nu au voie sa spuna nimanui cu ce se ocupa
Versiunea de film: Când esti spion nimeni nu poate sti unde lucrezi sau cu ce te ocupi. Acest lucru include chiar si cei mai apropiati membri ai familiei si duce la o existenta dubla perpetua.
Realitatea: Este necesar sa se pastreze secrete multe aspecte ale meseriei de spion, dar spionii pot spune oamenilor destul de multe despre munca lor. Multi agenti CIA nu ascund locul în care lucreaza de persoanele care le sunt apropiate, desi pastreaza secrete detaliile activitatilor lor. Atunci când sunt trimisi în misiune, agentii CIA furnizeaza informatii generale despre locul în care merg, aducând chiar si amintiri pentru cei dragi. Este adevarat ca munca sub acoperire si misiunile încorporate implica adesea si minciuni, ceea ce poate duce la o viata secreta.
Jack Barsky, de exemplu, a fost un agent KGB devenit agent de asigurari care avea doua familii – una în Pennsylvania si una în Rusia. Potrivit lui Barsky, existenta sa dubla a devenit împovaratoare, mai ales dupa ce a fost dat în vileag si a refuzat sa se întoarca în Uniunea Sovietica.
În ce filme apare acest sablon: Un spion care stia prea multe, Misiune: imposibila III.
Spionilor li se permite sa ucida dupa bunul plac
Versiunea din film: Spionii sunt trimisi în situatii periculoase fara limitari cu privire la ceea ce pot face pentru a îndeplini o misiune. Ei pot elimina pe oricine le sta în cale.
Realitatea: Mitul „permisiunii de a ucide” se datoreaza în mare masura autorului Ian Fleming, creatorul lui James Bond. De obicei, spionii nu ucid pe nimeni, cu atât mai putin dupa bunul plac. Potrivit unui fost membru al Serviciului secret britanic de informatii (MI6), „licenta de a ucide” este un „mit total”.
În Statele Unite, acelasi lucru este valabil. De obicei, spionii nu sunt violenti si, în unele cazuri, sunt foarte constienti de faptul ca a lua o viata nu ar face decât sa escaladeze tensiunile dintre tari potential ostile. Emily Brandwin, fost agent CIA, a numit uciderea „un «nu» absolut în cadrul Agentiei”.
În ce filme apare acest sablon: seria James Bond (în special Permis de ucis), Minciuni adevarate, Jack Ryan: Agentul din umbra.
Spionii nu îsi vad niciodata familia sau prietenii
Versiunea de film: Spionii sunt niste singuratici. Atunci când ei îsi fac prieteni sau au familii, nu petrec niciodata timp cu acestia pentru ca sunt mereu în misiune.
Realitatea: A fi spion nu este o slujba de la 9 la 5, dar permite o aparenta de „viata normala”. Spionii lucreaza adesea în birouri si laboratoare, cercetând si analizând date sau efectuând activitati de supraveghere. Potrivit agentilor din cadrul CIA, „agentia face tot posibilul pentru a se asigura ca ofiterii sai gasesc un echilibru între viata profesionala si cea privata”.
Exista momente în care spionii au obligatii care îi tin departe de problemele si responsabilitatile personale.
În ce filme apare acest sablon: seria Bourne, seria Misiune: imposibila, seria James Bond, Minciuni adevarate, Agentia secreta.
Spionii trebuie sa se deghizeze constant
Versiunea cinematografica: Spionii folosesc documente false, se îmbraca în costume elaborate si, în general, se ascund în multime în timp ce aduna informatii pe furis.
Realitatea: Modul exact în care actioneaza spionii este mult mai complicat decât ceea ce se vede la televizor si în filme. Deghizarile fizice sunt uneori necesare, dar, în general, spionii trebuie sa faca mai mult decât o simpla vopsire a parului.
Deghizarile se încadreaza, în general, într-una din cele doua categorii – fie transformarea completa, fie transformarea simpla si discreta, pentru a se integra perfect în mediul înconjurator. O parte a deghizarii include si elemente administrative, cum ar fi un nume nou sau un pasaport fals.
Potrivit fostului agent CIA Emily Brandwin: „Calatoresti sub un pseudonim… Vei avea diferite documente care te ajuta sa faci asta. De multe ori trebuie sa îti ascunzi adevarata identitate. O parte a activitatii consta în pastrarea unui pseudonim. Este un fel de metoda de actorie, dar miza este foarte mare.”. Chiar si crearea unei identitati false este, potrivit fostului ofiter de caz CIA, Robert Baer, din ce în ce mai dificila si putin probabila datorita metadatelor.
În ce filme apare acest sablon: Franciza Mission: Impossible, franciza Bourne.
GABRIEL TUDOR
Comentarii