Muzeul Satului Banatean (MSB) din Timisoara va înregistra la OSIM marca „taranul smart”, care va promova inteligenta si comportamentul taranului banatean la nivel european împotriva risipei, în acest fel institutia de cultura contribuind la pastrarea valorilor traditionale si la transmiterea acestora din generatie în generatie.
Muzeograful MSB Timisoara, Borco Ilin, a declarat, pentru Agerpres, ca vorbim despre un branding identitar (caracteristici ale unei personalitatii percepute) folosind mai multe tehnici de promovare culturala.
„Trebuie sa-i gasim un nume adecvat acestui loc în care au înviat bunicii si vom înregistra la OSIM aceasta denumire «taranul smart», care este atât de concludenta si de cuprinzatoare. Unul dintre marile roluri ale muzeului este acela de a fi pastratorul patrimoniului imaterial: memorie, amintire, nostalgie si reconstituire, atât cât este posibil în ziua de astazi, a tot ceea ce a însemnat satul traditional care indubitabil ne duce cu gândul la acest urias care s-au numit bunicii”, afirma Borco Ilin.
La rândul sau, Camelia Burghele, etnolog si antropolog cultural al MSB Timisoara, a declarat ca taranul banatean a stiut întotdeauna sa dramuiasca fiecare lucru din gospodaria proprie, de la textilele uzate din care îsi tesea covoare pâna la conservarea carnii din porcul sacrificat de Ignat, pentru aproape întregul an viitor, care facea din spais (camara de alimente) locul cel mai valoros al casei.
În acest sens, taranul banatean traditional a devenit, în conceptul zilelor noastre, „taranul smart”, antirisipa si cu spaisul bogat.
„Într-o comunitate care are nevoie atât de mare de repere culturale, într-o lume atât de globalizata si de industrializata, muzeul trebuie sa fie racordat la maximum cu comunitatea. Ignatul în Banat este cel mai semnificativ eveniment al MSB, când se vorbeste despre taiatul porcului, despre bogatie, despre spais, deci despre conservare de durata, despre priceperea barbatilor si a femeilor de a taia porcul si de a conserva bine carnea pentru a ajunge pâna în toamna viitoare, oamenii mergeau la sapa, la coasa cu carnea de la Ignat, la sfârsit de saptamâna se faceau sarmalele din carnea porcului sacrificat de Ignat. Mie, ca antropolog, îmi place sa numesc acest taran priceput ca fiind taranul smart, pentru ca este un taran destept, iscusit, caruia îi umbla mintea. Spre deosebire de noi, urbanii de azi, taranul din satul traditional, care lucra fizic de dimineata pâna seara, nu avea vreme sa dea rateuri si nici sa se piarda în tot felul de lucruri inutile. De aceea, taranul trebuia sa fie smart, el experimenta tot felul de lucruri, inventa, retinea si perpetua ceea ce este bun din generatie în generatie, si astfel se forma un soi de manual al taranului, a sti a face totul asa cum trebuie. De aceea cred ca putem folosi acest termen de smart care nu este valabil doar pentru toata viata moderna tehnologizata de azi, ci este valabil si pentru taranul smart. Nicaieri spaisul nu a fost mai bine garnisit ca în Banat si era de o bogatie aparte. Porcul taiat la Ignat era mare si se gestiona foarte bine, preparatele din carnea de porc erau foarte bine cotate”, spune Camelia Burghele.
Antropologul cultural subliniaza ca un alt concept foarte vehiculat în societatea moderna de azi este cel de risipa alimentara, dar si în acest domeniu taranul era foarte smart (inteligent).
„În ciuda faptului ca era atâta bogatie în spaisul banatean, nu se facea risipa. Noi, modernii, parca am trai din risipa, facem risipa din orice, aruncam orice, pubelele noastre mereu sunt pline, societatile care gestioneaza gunoiul înfloresc peste noapte tocmai pentru ca noi aruncam foarte multe. În satul banatean nu se arunca mai nimic, absolut totul era valorificat. Este o lectie de antropologie dar si de viata cotidiana pe care o primim de la taranul din satul traditional si de care ar trebui sa luam aminte. La nivel teoretic, în antropologia culturala exista un adevarat curent, dar si practic pe care îl întâlnim deja la straini: cultura putinului. Trebuie sa învatam sa ne traim viata cu mai putin, alocând surse mult mai echilibrat, astfel vom trai bine. Este un concept economic financiar care se traduce în cultura. Cred ca la nivelul întregii Europe taranul român poate da o lectie extraordinara despre cultura putinului. Adica, sa ai spaisul bogat, dar sa nu arunci nimic, sa nu faci risipa. În satul traditional, presurile care se puneau pe jos erau tesute la razboi din toate hainele rupte, din porc nu se arunca nimic, daca ramânea ceva se dadea la animale, nu se arunca nimic”, detaliaza Camelia Burghele.
Istoric vorbind, etnologul MSB puncteaza ca taranul banatean a învatat sa devina smart si prin faptul ca a avut inteligenta de a însusi tot ce era bun de la colonistii veniti în acest capat al Imperiului Habsburgic în secolul XVIII.
NICUSOR DINCA
Comentarii