Exponatul lunii aprilie în cadrul Complexului Muzeal „Ion Antonescu” Bacau (Str. 9 Mai, Nr.7) este un tipar crestin datând din secolul al saselea. Descoperit în anul 1961 în satul Zapodia, punctul „Movila”, din comuna Traian, obiectul are o lungime de 8,9 centimetri, latimea de 7,3 centimetri si o grosime de 4,6 centimetri.
„Este un tipar din piatra, de influenta bizantina, cu doua orificii si o culee în partea superioara pentru a fi prinse pe un suport. Decorul prezinta în partea inferioara un model crestin cu capetele bratelor rotunjite, iar la interior cercuri concentrice, în timp ce în partea superioara regasim motive florale. Rolul acestui tipar este acela de a confectiona aplici sau cruciulite din metal, iar prezenta acestuia în cadrul comunitatilor din aceasta zona denota existenta unor doritori care sa poarte astfel de obiecte cu caracter crestin, realizate la nivel local”, a declarat dr. Elena-Brândusa Popovici, din cadrul Complexului Muzeal „Ion Antonescu” Bacau.
Muzeograful a adaugat ca, în lipsa unor izvoare scrise, marturiile crestine prezente în teritoriile la est de muntii Carpati sunt amplu atestate prin cercetarile arheologice, care amintesc de perioada complexa a patrunderii si raspândirii crestinismului în aceste zone.
„Fie prin cruciulite incizate pe vase de lut, sculptate din os sau metale pretioase, fie prin reprezentarea pestelui, amplu atestat în iconografia paleocrestina, fie prin vase de cult, lingurite pentru Euharistie cu reprezentari umane cu nimb, fie prin tipare sau fibule, toate aceste obiecte de factura sau influenta crestina amintesc, în special odata cu secolul al saselea, o consolidare a crestinismului si o existenta a unor comunitati crestine care îsi afirma identitatea”, a explicat dr. Popovici. Identificarea tiparului crestin de la Zapodia face parte din seria descoperirilor importante pentru întelegerea istoriei crestinismului în aceasta zona.
Potrivit muzeografului, numeroase obiecte de factura sau influenta crestina provin din asezari precum cele de la Botosana – Suceava, Dodesti – Vaslui, Hansca – Republica Moldova sau Davideni – Neamt. În judetul Bacau, pe lânga descoperirea din comuna Traian, au fost gasite si alte artefacte din zona Stefan cel Mare. Este vorba de o catarama bizantina, de tip „Sucidava”, datata în secolul al saselea, realizata din bronz prin turnare în tipar bivalv, ce are o lungime de 4,7 centimetri si bucla fixa.
„Descoperirea obiectelor paleocrestine, în teritoriile la est de Carpati, denota o puternica influenta si legatura între acest spatiu si civilizatia bizantina. În lipsa unor dovezi scrise, marturiile arheologice surprind importanta raspândirii crestinismului în zonele de la est de Carpati, pentru secolele cinci – sapte, care cel mai probabil a avut loc prin activitatea unor preoti, prin comercianti crestini si a obiectelor comercializate sau prin miscarile de populatii de credinta crestina. Prezenta acestora si dezvoltarea comunitatilor crestine în aceste zone va contribui în mod decisiv la consolidarea romanitatii în aceste teritorii si la o diferentiere clara dintre acestia si populatiile migratoare”, a adaugat muzeograful bacauan.
Documenta Historica
Documente medievale rare, emise de Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare si alti voievozi importanti, se regasesc în paginile unui volum lansat de Muzeul National de Istorie a României (MNIR).
Intitulat „Documente medievale din colectiile MNIR, vol. I: 1402-1600”, lucrarea, aparuta în conditii grafice de exceptie, este un proiect coeditat în parteneriat cu Editura Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi.
Cele 89 de documente fac parte din Colectia „Documenta Historica”, un proiect de anvergura al MNIR, care îsi propune valorificarea bogatei sale colectii prin publicarea unei serii de volume, în care sa se regaseasca totalitatea actelor, începând cu cel mai vechi, ce dateaza din anul 1402, si pâna la Unirea Principatelor Române (1859).
„Avem aici doua documente rare de la Alexandru cel Bun, de la Stefan cel Mare patru documente si de la alti voievozi importanti, care releva, de fapt, un progres al societatii românesti medievale. Cele mai multe dintre acestea sunt întariri, danii acordate de catre domnie unor persoane fizice, unor boieri, unor manastiri.”, a declarat, pentru AGERPRES, dr. Ginel Lazar, cercetator stiintific la MNIR.
Potrivit acestuia, din continutul documentelor rezulta informatii despre conflictele dintre boieri si egumenii manastirilor, dintre proprietarii care împarteau granitele unor mosii. „Documentele cuprind o remarcabila varietate tipologica, oglindind o paleta larga de evenimente si fenomene din evolutia politica, institutionala, economica si social-culturala a celor trei entitati statale românesti ce au existat pe teritoriul de azi al României”, a explicat cercetatorul.
„Ne propunem ca si acest volum, cât si urmatoarele, cinci în total, sa fie disponibile online, în cel putin trei formate: clasicul PDF, formatul în care el sa poata fi rasfoit sau formatul în care se poate accesa în detaliu o fotografie si de acolo sa accesezi textul original si traducerea”, a declarat managerul MNIR, Ovidiu Tentea.
Urmatoarele volume din aceasta serie vor cuprinde documente transilvanene si din perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu, din epoca fanariota, ultimul mergând pâna la Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza.
NICUSOR DINCA
Comentarii