Lansat in cinematografe pe 8 februarie 1976, „Taxi driver” (Soferul de taxi) a fost unul dintre cele mai controversate filme ale acelui deceniu, nu in ultimul rand pentru ca l-a inspirat pe un anume John Hinckley sa incerce sa-l asasineze pe presedintele Ronald Reagna.
Problemele puse pe tapet de aceasta pelicula nu au fost pe placul tuturor, motiv pentru care numeroase organizatii conservatoare sau religioase au cerut interzicerea sau boicotarea ei. Pe de alta parte, criticii de film au apreciat prestatia fabuloasa a lui Robert De Niro, aflat probabil intr-unul dintre cele mai bune roluri din prestigioasa cariera, ca si debutul fulminant – in rolul unei prostituate minore! – al lui Jodie Foster, care avea pe atunci 12 ani.
Despre acest film care a starnit pasiuni si furie, entuziasm si oroare, dar care nu a lasat pe nimeni indiferent, ne propunem sa vorbim in randurile urmatoare.
Scenariul, semnat de Paul Schrader, a fost semiautobiografic. Dupa un divort dureros, Schrader l-a scris traind intr-o masina, obsedat de arme, pornografie si ideea sinuciderii si dupa ce nu vorbise cu nimeni saptamani in sir. Asa cum talentatul scenarist preciza intr-un interviu acordat in 2013, „Taxi driver a fost pentru mine un exorcism prin arta”.
Inainte de a fi acordat lui De Niro, pentru rolul soferului de taxi, Travis Bickle, fusese ales actorul Jeff Bridges. Dar faptul ca regizorul Martin Scorsese, prins cu alte proiecte, a amanat turnarea acestui film patru ani, i-a permis colaborarea cu De Niro (in „Crimele din Mica Italie”), iar alegerea a fost facuta.
Atunci cand „Soferul de taxi” a primit unda verde, De Niro se afla in Italia, filmand in „1900”, creatia lui Bernardo Bertolucci. El a zburat imediat la New York si s-a angajat sofer de taxi, pentru a-si pregati rolul, apoi s-a intors in Italia spre a termina filmarile cu Bertolucci.
La momentul respectiv, De Niro era destul de putin cunoscut, asa incat clientii care se urcau in taxiul lui nu stiau cine este. Un singur pasager, un actor, l-a recunoscut pe starul in devenire, care tocmai castigase un Oscar pentru personaj secundar cu rolul din „Nasul” si i-a spus ca ii pare rau pentru el, de vreme ce era clar ca pana si un detinator de Oscar se vedea nevoit sa faca pe taximetristul pentru a supravietui!
Desi Scorsese voia ca Harvey Keitel sa joace rolul activistului politic Tom, acesta a fost interesat de cel al proxenetului Sport. Motivul? Controversatul actor cunostea personal un „peste” din New York, cu care a repetat scenele lui Sport, pentru a intra cat mai bine in pielea personajului.
Dupa acceptarea rolului Iris, prostituata minora, Jodie Foster, care avea doar 12 ani, a trebuit insotita pe platourile de filmare de un asistent social si a petrecut cateva ore cu un psiholog, pentru a se demonstra ca rolul nu o afecta psihic. Pentru scenele mai „provocatoare”, a trebuit sa se recurga la o dublura, care a fost chiar sora mai mare a lui Jodie, in varsta de 19 ani, care avea aproape aceeasi inaltime.
Scorsese nu a rezistat tentatiei de a-si oferi un rol cameo in propriul lui film: el este unul dintre pasagerii lui Travis, care ameninta sa-si ucida sotia infidela. Totusi, trebuie sa precizam ca Scorsese si-ar fi dorit alt rol, dar a fost nevoit sa-l joace pe acesta fiindca actorul titular, George Memmoli, tocmai suferise un accident pe un alt platou de filmare si era indisponibil.
Secventa masacrului final a fost turnata timp de trei luni intr-o cladire dezafectata din New York, iar la realizarea sa a contribuit si foarte tanarul regizor Steven Spielberg. Ea a fost atat de sangeroasa incat cenzorii au incadrat filmul in clasa „X”, pentru violenta. Pentru a obtine un rating „R”, care sa permita lansarea filmului in cinematografe cu audienta generala, producatorii au decis sa desatureze culorile din secventa respectiva, astfel incat sangele sa nu mai fie rosu!
Faimoasa tunsoare „mohican” pe care Travis o etaleaza spre sfarsitul filmului provine din trecutul lui de veteran al razboiului din Vietnam. Scenaristul Schrader aflase de la alti veterani de razboi ca membrii trupelor de comando recurgeau la aceasta tunsoare atunci cand mergeau in misiuni riscante si toata lumea stia ca era bine sa eviti un soldat „mohican”, deoarece acesta era pregatit sa ucida. De Niro a refuzat insa sa-si rada partile laterale ale capului, asa ca a trebuit sa poarte un fel de scufie din latex, cu o fasie de par deasupra, peste parul lui natural.
Desi nu a castigat niciun Oscar (fiind totusi nominalizat la categoriile „Cel mai bun film”, „Cel mai bun actor”, „Cea mai buna actrita in rol secundar” si „Cea mai buna coloana sonora”), „Taxi driver” a reusit sa cucereasca Palme D’Or la festivalul de la Cannes. El a inspirat ulterior numeroase filme, inclusiv scenariul recentului „Joker” avand ca punct de pornire drama interioara a veteranului din Vietnam care nu-si mai gaseste locul intr-o societate cu valori rasturnate.
GABRIEL TUDOR
Comentarii