1) 15 adevaruri despre hepatita A

          1. Se mai numeste si boala mâinilor murdare.

          1. Se mai numeste si boala mâinilor murdare.
          2. E raspândita pe întreg globul, cu tendinta de crestere a incidentei, fapt care o înscrie printre problemele importante de sanatate publica.
          3. Se afla între primele 3-4 boli infectioase care afecteaza indivizii din întreaga lume.
          4. Face victime în special în rândul copiilor de 5-14 ani, urmând grupa 15-19 ani.
          5. Este de 3 ori mai raspândita la copii decât la adulti.
          6. Chiar din faza de instalare a bolii, orice caz de hepatita virala este considerat cu potential sever.
          7. Medicii obisnuiesc sa spuna ca „în icter, se stie cum începe, nu însa si cum se termina”.
          8. Tratamentul trebuie instituit cât mai devreme.
          9. Spitalizarea este necesara pentru toate cazurile de hepatita acuta deoarece asigura precizarea formei clinice, controlul medical competent zilnic si interventia terapiei intensive la nevoie.
          10. Repausul si dieta reprezinta conditii obligatorii pentru vindecare.
          11. Fostul bolnav de hepatita, mai ales copilul mic, trebuie sa beneficieze de controale periodice, clinice si de laborator, timp de un an.
          12. La persoanele cu ficat sanatos anterior bolii, hepatita de tip A se vindeca.
          13. Majoritatea specialistilor considera ca, în special la copii, hepatita A nu evolueaza spre cronicizare.
          14. Evolutia spre insuficienta hepatica acuta, coma sau deces, constituie o eventualitate cu totul exceptionala.
          15. Teoretic, imunitatea specifica dupa hepatita de tip A dureaza toata viata.
          
          2) Inexplicabilul a fost explicat
          
          O gena dicteaza moartea subita a sugarului
          
          Moartea subita a sugarului este cu atât mai traumatizanta pentru parinti si familie, cu cât inexplicabilul legat de producerea acestui eveniment tragic lasa porti deschise în mintea celor care se ocupau de îngrijirea copilului catre autoculpabilizare. Sentimentul de vinovatie se hraneste pe o sumedenie de întrebari fara raspuns si de îndoieli: „L-am supravegheat suficient?”, „L-am lasat sa se sufoce între asternuturi?”, „S-a înecat cu lapte regurgitat?” etc. Cercetatorii americani de la Translational Genomics Research Institute (TGen) – Phoenix (Arizona) – vin sa puna capat framântarilor, dupa ce au descoperit ca o gena ar fi responsabila de moartea subita a sugarului, ceea ce înseamna ca situatia nu poate fi tinuta 100% sub control de persoanele care îngrijesc copilul. Studiul pe care medicii l-au întreprins a pornit de la faptul ca ei au constatat ca într-o mica localitate rurala din Pennsylvania, de-a lungul a doua generatii, în noua familii s-au pierdut prin moarte subita 21 de sugari. Cercetatorii au analizat ADN-ul a patru din acesti copii si l-au comparat cu cel al parintilor, fratilor si surorilor, precum si cu alti membri ai familiilor din care proveneau. Si au descoperit o gena, exprimata la nivelul trunchiului cerebral si al testiculelor în cazul baietilor, care ar putea fi implicata în moartea subita a sugarilor. La toti cei patru bebelusi decedati, secventa ADN a acestei gene era grav alterata. Acelasi defect genetic s-a constatat si la parinti si unele dintre rude.
          
          3) Medici americani la Botosani
          
          O echipa medicala americana, formata din peste 60 de doctori, tehnicieni, cadre medii si psihologi din cadrul asociatiei „Medical Mission” cu sediul în statul Kansas, au sosit pe 3 septembrie la Botosani pentru a efectua operatii chirurgicale si alte interventii medicale asupra unor bolnavi cu venituri modeste. Principalii beneficiari ai interventiilor medicilor americani vor fi batrâni cu pensii mici si copii proveniti din centrele de ocrotire sau din familii sarace. Deja, containerele cu instrumentar si material chirurgical ale „Medical Mission” au ajuns la Botosani, iar medicii botosaneni au pregatit spatii de interventii medicale la Spitalul Mavromati, la cel de Pediatrie „Cuvioasa Parascheva” si la Maternitatea din municipiul-resedinta de judet, precum si la Spitalul Municipal Dorohoi.
          
          4) Legumele pot învinge maladia Alzheimer
          
          Se spune de mult acest lucru, numai ca studii recente, efectuate de cercetatorii americani au scos la iveala legatura clara dintre anumite legume si maladiile pe care le pot tine la distanta de organis-mul uman. Bunaoara, spanacul, varza, salata si brocoli ajuta îndeosebi femeile trecute de vârsta menopauzei sa-si pastreze memoria, sa evite acumularea de kilograme suplimentare si sa riste mai putin sa cada victime maladiei Alzheimer. Desigur, pentru ca efectul legumelor mentionate sa fie pe masura asteptarilor, clasicele recomandari ale specialistilor ramân si ele valabile, adica nivelul colesterolului si al tensiunii arteriale sa fie mentinut în limite cât mai apropiate de normal iar stilul de viata sa fie cât mai activ.
          Un studiu paralel cu al americanilor, efectuat de finlandezi, a aratat tocmai faptul ca obezitatea, colesterolul crescut si hipertensiunea arteriala sunt factorii care cresc substantial riscurile ca, dupa vârsta de 50 de ani, sa se dezvolte un Alzheimer sau o alta forma de dementa senila. Fiecare factor dubleaza de doua ori riscurile de îmbolnavire iar împreuna, de sase ori. Cercetarea a fost efectuata pe 1449 finlandezi, femei si barbati, al caror indice al masei corporale – IMC care permite diagnosticarea obezitatii – a fost calculat la vârsta de 50 de ani. Dupa 21 de ani, 61 dintre persoanele lotului de studiu au dezvoltat o forma de dementa, în principal Alzheimer. Erau chiar persoanele cu un IMC mai mare de 30 (ceea ce corespunde obezitatii), în majoritate femei, cu un colesterol de peste 250 si cu o presiune a sângelui de peste 140, valori periculoase, care s-au mentinut de-a lungul anilor.
          Pe de alta parte, femeile ajunse la vârsta de 70 de ani, care nu s-au confruntat cu aceasta boala, erau mari amatoare de legume cu frunze verzi, aveau o greutate corporala normala, erau active. În cazul lor, testele de masurare a performantelor memoriei, abilitatii verbale si atentiei au dovedit rezultate demne de invidiat si de catre persoane mai tinere decât grupul de septuagenari. Testul a constat în repetarea dupa un sfert de ora a cuvintelor înscrise pe o lista, în rostirea a cât mai multor nume de animale timp de un minut si în repetarea unei liste cu cifre, de la coada la cap.
          Un studiu asemanator s-a efectuat pe 13.388 de infirmiere. La vârsta de 60 de ani li s-au efectuat teste asemanatoare iar dupa zece ani, acestea s-au repetat. Si în cazul lor, obiceiurile alimentare si-au spus cuvântul. Chiar daca performantele memoriei scazusera în mod firesc o data cu avansarea în vârsta, consumatoarele de crucifere si legume cu frunze verzi au înregistrat o degradare semnificativ mai mica a memoriei.