1. Migrena, un blestem pe care trebuie sa-l suportam

          Migrena este „un blestem” nu numai pentru persoana care face periodic crizele specifice (dureri insuportabile de cap, însotite de un cortegiu de alte neplaceri), ci si pentru familia, colegii de munca, prietenii celui în cauza. Potrivit unei anchete realizate în Franta în rândul membrilor Clubului suferinzilor de migrena si cefalee, 86% dintre migrenosi se simt handicapati de starea lor, în timp ce 79% dintre persoanele din anturajul apropiat sustin ca sunt si ei afectati negativ de repercusiunile pe care boala o „iradiaza” în jur.

          Migrena este „un blestem” nu numai pentru persoana care face periodic crizele specifice (dureri insuportabile de cap, însotite de un cortegiu de alte neplaceri), ci si pentru familia, colegii de munca, prietenii celui în cauza. Potrivit unei anchete realizate în Franta în rândul membrilor Clubului suferinzilor de migrena si cefalee, 86% dintre migrenosi se simt handicapati de starea lor, în timp ce 79% dintre persoanele din anturajul apropiat sustin ca sunt si ei afectati negativ de repercusiunile pe care boala o „iradiaza” în jur. 88% dintre cei care sufera de migrena declara ca în timpul crizelor sunt mai putin dispusi sa comunice cu propriii lor copii, iar 78% recunosc ca relatia cu partenerii lor de viata e complet paralizata. Interesant este faptul ca suferinzii nu-si dau seama în ce masura boala lor îi afecteaza pe cei din jur. Dovada: numai 50% din ei considera ca îi deranjeaza pe cei apropiati, în timp ce 71% din apropiatii lor sustin ca sunt afectati de crizele persoanei care sufera de migrena. Studiul a insistat asupra faptului ca este foarte important ca suferinzii de migrena sa realizeze ca impactul bolii lor asupra celor apropiati este mult mai mare decât si-ar imagina, motiv pentru care e bine sa se trateze cât mai corect.
          
          2. Calciu pentru adolescenti
          
          Specialistii sustin ca între 10 si 15 ani, fetele cresc, în medie, cu 20 cm, în timp ce baietii, între 12 si 17 ani, se înalta cu 26 cm. Daca asa stau lucrurile, este evident ca alimentatia trebuie sa asigure nevoile speciale de dezvoltare ale copiilor în aceasta perioada a vietii lor. Aportul zilnic de substante nutritive trebuie sa acopere metabolismul de baza, adica functiile elementare ale organismului. Cantitatea de hrana se calculeaza nu în functie de înaltimea copilului, ci de greutatea lui. De exemplu, unui baiat de 55 kg, sedentar, îi sunt necesare în jur de 2500 calorii pe zi, iar unei fete de 50 kg, 2000 calorii pe zi. Daca, în schimb, adolescentul este antrenat în tot felul de activitati fizice, ratia zilnica poate fi crescuta usor. Atentie însa, dupa vârsta de 16-17 ani, fetele mai ales trebuie sa renunte la suplimente! În ceea ce priveste calitatea hranei, aceasta este deosebit de importanta în cladirea unui trup si psihic armonios si sanatos. Templul – organismul uman – are nevoie de „material de constructie” solid. Proteinele trebuie sa reprezinte între 9 si 20% din aportul alimentar global. În general, la acest capitol tinerii stau bine, ei agreeaza alimentele bogate în proteine. Însa în aceasta etapa a vietii lor, scheletul (sistemul osos) este în plina consolidare si asta înseamna ca este mare nevoie de calciu. Între 9 si 16 ani, la fete se formeaza 50% din capitalul osos, care, dupa menopauza, intra într-un oarecare declin, lasând loc osteoporozei si, implicit fragilizarii oaselor. Cu cât sistemul osos este mai bine „hranit” la vârsta adolescentei, cu atât problemele care pot aparea o data cu înaintarea în vârsta sunt mai putine. De aceea, adolescentii ar trebui sa furnizeze zilnic organismului în jur de 1200 mg calciu, iar în anii de crestere rapida, chiar 1500-2000 mg. Pentru aceasta e suficient sa bea zilnic un litru de lapte sau sa bea o cana cu lapte si sa manânce 300 g de brânza si 1-2 iaurturi.
          
          3. Doua gene pentru astm
          
          Revista americana „Science” a anuntat ca recent un grup de cercetatori finlandezi, suedezi si canadieni de la Universitatea din Helsinki, au identificat doua gene responsabile de aparitia astmului, ceea ce ar face posibila inventarea unor noi medicamente împotriva acestei boli. GP RA si AAA1 – cum au fost denumite cele doua proteine vor permite întelegerea mai în detaliu a rolului acestor gene în manifestarea astmului, maladie care afecteaza în jur de 150 milioane de fiinte umane de pe întreaga planeta si care provoaca aproape 130.000 de decese în fiecare an.