Este vârsta deplinei maturitati, care beneficiaza de cunoasterea si stapânirea de sine, de depasirea principalelor momente de decizie în plan personal si profesional, de gasirea drumului propriu în viata. Organismul este si el astfel programat încât metabolismul îsi urmeaza evolutia fireasca pregatindu-se, lent, de ritmul linistit al perioadei vârstei a treia.
Este vârsta deplinei maturitati, care beneficiaza de cunoasterea si stapânirea de sine, de depasirea principalelor momente de decizie în plan personal si profesional, de gasirea drumului propriu în viata. Organismul este si el astfel programat încât metabolismul îsi urmeaza evolutia fireasca pregatindu-se, lent, de ritmul linistit al perioadei vârstei a treia. Femeile încep sa resimta semnele premenopauzei, în timp ce barbatii constata prezenta debutului unor tulburari de metabolism, fara sa fie vorba neaparat de vreo maladie. Trecerea prin aceasta etapa de cumpana pentru organism se poate face blând, fara probleme de sanatate, daca în stilul de viata individual o atentie deosebita se acorda, pe lânga altele, si alimentatiei.
Ce-i trebuie organismului?
Calciu. Cel putin 1200 mg pe zi, pâna la vârsta de 50 de ani, pentru a frâna tendinta de demineralizare a oaselor si pentru prevenirea pe aceasta cale a osteoporozei (care ameninta în special femeile – una din trei dupa menopauza, riscul contractarii unei fracturi fiind de 1 la 4). Migdalele, varza, leguminoasele, pestele gras (fiind bogat în omega 3 ajuta si la diminuarea colesterolului) sunt alimentele detinatoare de calciu recomandate la aceasta vârsta. Produsele lactate sunt, de asemenea, recomandate, cu precizarea ca nu ar trebui sa lipseasca de la nici una din mesele principale, fie ca e vorba de un pahar cu lapte, un iaurt sau o felie de brânza.
Vitamina D. Este deosebit de importanta în aceasta perioada a vietii, deoarece fixeaza calciul în oase. Se gaseste în pestele gras, oua (aliment bogat în proteina cea mai digestibila, dar si în vitamina A, D, E si acizi aminati), varza si salata.
Vitamina C si betacaroten. Continute de toate fructele si legumele „portocalii” (morcovi, portocale, dovleac, pepene galben etc.) acestea ajuta în lupta contra colesterolului si a bolilor cardiovasculare
Magneziul. Este un excelent antistres care limiteaza riscul hipertensiunii. Semintele de floarea soarelui, migdalele, nucile, produsele din faina de grâu integral, spanacul, bananele, portocalele, cartofii, laptele etc. sunt printre cele mai mari depozitare de magneziu.
Vitamina H si Vitamina B5. Potrivit ultimelor cercetari medicale, acestea sunt implicate în prevenirea (si tratamentul) caderii parului. Alimentele care le contin: galbenusul de ou, ficatul, pestele si legumele proaspete.
Apa. Consumata fara zgârcenie, chiar si seara, ajuta la eliminarea toxinelor. Apa permite, de asemenea, diminuarea pericolului formarii de calculi renali, boala destul de frecventa la aceasta vârsta.
Tomatele. Licopena pe care o contin are capacitatea de a preveni îmbatrânirea pielii si a mucoaselor, este un auxiliar important în prevenirea bolilor cardiace si ajuta la diminuarea riscului de cancer de prostata.
Miscarea. În aceasta etapa a vietii, masa musculara tinde sa se diminueze, aportul de proteine din alimente nefiind suficient pentru a o întretine. Deci miscarea este cea de-a doua solutie. În plus, prin exercitiu fizic (mers pe jos, pe bicicleta, înot, gimnastica), masa osoasa se consolideaza.
Inamicii sanatatii:
Regimurile de slabire: La aceasta vârsta, curele de slabire nu fac decât sa agraveze carentele nutritionale. Acestea favorizeaza dereglarea metabolismului, riscurile cardiovasculare, osteoporoza, nevroza. În plus, masa musculara se topeste si, ulterior regimului, tendinta de îngrasare se accentueaza, iar grasimea se depoziteaza cu mai multa usurinta. E de preferat în consecinta o alimentatie permanent echilibrata si regulata: mic dejun consistent, prânz cu proteine în cantitati rezonabile asociate cu legume, iar seara o cina usoara.
Grasimile saturate. Consumul de carne grasa, slanina, untura, unt, smântâna, maioneza etc. înseamna tapetarea arterelor cu colesterol si favorizarea mai devreme sau mai târziu a aterosclerozei si hipertensiunii.
Tutunul, cafeaua, sarea în exces. Acestea favorizeaza bolile cardiovasculare, cele de stomac si de sistem nervos.
Alcoolul. Desi pe moment da senzatia de calmare a stresului si anxietatii, dinamiteaza în timp sistemul imunitar si saboteaza buna functionare a ficatului. Chiar si dozele asa-zise pentru remontare, zilnice si în cantitati aparent „rezonabile”, pot fi periculoase, deoarece se pot transforma într-un drog, pe care organismul îl cere apoi în mod imperios, în ciuda faptului ca îi dauneaza.
Burnout-ul, un fenomen profesional
Burnout-ul, termen mentionat pentru prima data, în 1974, de psihologul Herbert Freudenberger,...
Comentarii