Un studiu realizat la Universitatea Monash din Australia a constatat ca fermentarea microbiana a fibrelor alimentare din intestin poate proteja impotriva bolilor alergice ale pielii.
Cercetarea consolideaza cunostintele despre asa-numita axa intestin-piele si ar putea duce la noi tratamente pentru prevenirea sau tratarea alergiilor. Cercetatorii au hranit soarecii de laborator cu o dieta bogata in fibre fermentabile sau le-au dat acizi grasi cu lant scurt (SCFA) purificati.
Analizele ulterioare au aratat ca ambele tratamente au fost profund protectoare impotriva inflamatiilor alergice ale pielii. S-a descoperit ca a durat doar cateva minute pentru ca SCFA sa ajunga la piele, unde au imbunatatit metabolismul keratinocitelor (proteine care intra in structura parului, epidermei, unghiilor, coarnelor, copitelor etc.), pregatindu-le sa se maturizeze si sa produca componentele structurale esentiale pentru piele.
Rezultatul a fost ca bariera pielii a fost intarita impotriva alergenilor precum acarienii de praf de casa, care pot patrunde in piele si pot activa sistemul imunitar, ducand la o reactie alergica.
Imbunatatirea activa a functiei de bariera a pielii poate avea efecte de protectie impotriva expunerilor de mediu care cauzeaza alergii si poate chiar si a altor afectiuni ale pielii ce se bazeaza pe o bariera a pielii deteriorata sau slaba. SCFA pot fi administrate oral sau direct pe piele, sub forma de crema, ocolind intestinul.
Faptul ca acizii grasi cu catena scurta pot fi administrati local si sunt bine tolerati deschide posibilitati pentru dezvoltarea de strategii preventive si tratamente pentru bolile de piele. De pilda, dermatita, o boala cronica cu mancarime a pielii, afecteaza circa 10-15% dintre copii si 2-3% dintre adulti. Alte afectiuni ale pielii ce pot fi legate de intestin sunt acneea, rozaceea si psoriazisul.
Alimente necesare pentru a produce acid butiric sunt legumele, cerealele integrale, fructele, semintele precum inul, leguminoasele precum lintea, mazarea si nautul, tuberculica napii sau cartofii.
Pe de alta parte, avem la dispozitie si unele alimente deosebit de utile sanatatii organismului, care contin butirat, cum ar fi untul, ghee (untul clarificat), laptele de capra sau de oaie si unele alimente fermentate, cum ar fi varza murata.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii