Atacul de panica este una dintre posibilele manifestari ale tulburarilor de anxietate: este un atac de anxietate acut, care apare brusc si dureaza de la câteva minute pâna la câteva ore. Persoana simte o teama intensa, o senzatie de pericol iminent si senzatii fizice neplacute (palpitatii, transpiratie, tremuraturi, durere în piept etc.).
Simptomele fizice care însotesc atacul de panica sunt mai mult sau mai putin „spectaculoase”, dar alimenteaza si agraveaza teama resimtita de persoana care are impresia ca îsi pierde total controlul.
Mecanismele atacurilor de anxietate nu sunt foarte cunoscute, dar implica numerosi factori biologici, psihologici, genetici si cardio-respiratori. Potrivit unor teorii, este o reactie inadecvata sau excesiva la stres. În contextul atacului de panica, întâlnim tulburari psihopatologice asociate.
Conform mai multor studii, cele mai importante dintre acestea sunt: – depresia; – fobia sociala (anxietate indusa de situatii sociale); – tulburare de anxietate generalizata; – tulburare obsesiv-compulsiva; – tulburare de stres posttraumatic (anxietate indusa de traume).
Unele persoane dezvolta ceea ce se numeste anxietate anticipativa, ceea ce înseamna ca între doua atacuri de panica traiesc cu teama de a avea din nou un atac de panica. Aceasta teama duce la o scadere semnificativa a calitatii vietii persoanei. Anumite tulburari psihice (agorafobie, depresie) pot aparea secundar repetarii atacurilor de panica.
Teama de a fi invadat de un nou atac într-un loc public, fara posibilitatea de a fi salvat, poate induce noi temeri, precum teama de a iesi, de a fi în prezenta unor straini sau de a participa la diferite activitati sociale sau profesionale.
La unele persoane, frecventa atacurilor este foarte mare (mai multe pe zi) si atunci vorbim despre tulburare de panica. Riscul de depresie, gânduri suicidare, actiune suicidara, abuz de droguri sau alcool este crescut în cazul atacurilor de panica frecvente. Totusi, cu o îngrijire adecvata, se poate controla aceasta anxietate si reduce frecventa atacurilor.
Tulburarile fizice pot varia de la o persoana la alta si de la un atac de panica la altul. Aceste senzatii fizice neplacute cresc anxietatea si fricile resimtite, creând astfel un adevarat cerc vicios. În toate cazurile, trebuie consultat medicul, singurul capabil sa distinga aceste tulburari de o afectiune somatica (astm, probleme cardiace etc.) ce poate include simptome de anxietate.
Principalele simptome fizice sunt: – palpitatii cardiace si cresterea ritmului cardiac; – dificultati respiratorii cu senzatie de sufocare; – durere sau disconfort în piept; – tremuraturi sau convulsii musculare; – disconfort, ameteli, vertij; – mâncarime; – vedere neclara; – tiuit în urechi (acufene); – durere în abdomenul inferior; – greata, varsaturi, diaree; – transpiratie, frisoane, bufeuri.
Tulburarile mintale sunt dominate de gânduri catastrofale alimentate de simptome fizice si sentimentul de pierdere a controlului resimtit de subiect. Dintre cele mai frecvente temeri ce însotesc atacurile de panica, mentionam frica de sufocare, de lesin, de a avea un atac de cord, de a înnebuni, de a muri.
Pentru a combate aceste temeri, persoana poate adopta diferite tipuri de comportamente. Unii subiecti fug rapid din locul în care se afla, încercând sa ascunda experienta grea prin care trec, în timp ce altii ramân incapabili sa se miste.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii