Pentru a se forma, pentru a se dezvolta si pentru a functiona cât mai bine, creierul nostru are nevoie si de o hrana adecvata. Evident, nu trebuie sa ne gândim la alimente speciale care sa… ni se urce la cap, ci la elemente continute de hrana cea de fiecare zi si care actioneaza favorabil sau nefavorabil asupra zonei noastre cerebrale. Ca intreg organismul nostru, si creierul se formeaza in perioada intrauterina. De aceea, femeilor insarcinate li se atrage atentia asupra alimentatiei lor, care este in acelasi timp si a fatului.
Combustibili si gardieni
Specialistii in biologia creierului se refera, inainte de toate, la un „carburant” absolut necesar acestuia: glucoza. Dar el prefera zaharurile lente (asimilate din feculente, pâine, paste fainoase, orez), si nu pe cele rapide (din zaharul rafinat, produsele de patiserie, ciocolata), absorbite rapid de organism. Al doilea element important este uleiul. Neuronii, principalele celule ale creierului, sunt inconjurati de o membrana fluida care ii protejeaza si ii separa intre ei. Aceasta membrana este compusa din doi acizi grasi esentiali, prezenti in cantitate mare in uleiul din germeni de grâu, de rapita, de nuca si de soia. Proteinele – carnea si ouale – au si ele un rol capital. Aminoacizii din ele participa la elaborarea proteinelor creierului si la fabricarea neuro-transmitatorilor insarcinati cu vehicularea informatiei, de la un neuron la altul.
Vitaminele si efectele lipsei lor
Vitamina A este prezenta mai ales in uleiul obtinut din ficat de morun, in ficatul de vita adulta, de vitel si de porc si are actiune favorabila asupra vederii. Vitamina E din uleiul de germeni de grâu, de porumb, de soia si de rapita, protejeaza membranele celulare. Anumite carente de vitamine pot antrena tulburari nervoase. Astfel, deficitul de vitamina B1 (o gasim, de pilda, in friptura de porc si in jambonul crud) poate provoca stari depresive. Daca vitamina B6 (in jambon, in drojdia de bere) nu este suficienta, apar riscurile unor modificari nefavorabile la nivel umoral (sânge, limfa, bila etc.). Vitamina B9 o luam mai ales din oua, din cartofi, din spanac, din sparanghel, deficitul sau generând oboseala si tulburari ale memoriei. In fine, creierul nostru are nevoie si de minerale si de oligoelemente, luate de obicei din fructe, din legume, din carne, din organe de animal (ficat, rinichi, limba, creier, maduva s.a.). In concluzie, pentru a-i furniza creierului toate elementele indispensabile bunei sale functionari, este esential sa avem o alimentatie variata, daca se poate fara exceptii.
Neuronii – o „avutie” unica
„Stocul” de neuroni se completeaza definitiv cu câteva saptamâni inainte de nastere, nici un alt neuron nemaifiind fabricat ulterior; dimpotriva, ei dispar in permanenta, pe parcursul vietii, un neuron mort lasând un loc gol, care nu se va completa niciodata. In mod normal, gravida va mânca echilibrat, pentru buna functionare a propriului sau creier, ceea ce in mod automat inseamna sanatatea creierului viitorului copil. Foarte important este ca in primele luni de viata sugarul sa fie alaptat. In aceasta perioada, neuronii cresc, capata volum si formeaza legaturi definitive intre ei. Acum se formeaza retelele de transmisie care permit individului uman sa beneficieze de diferite functii fizice si intelectuale. Celulele se afla in contact prin intermediul membranei, un fel de pelicula uleioasa. Aceasta are nevoie de anumite alimente pentru a se reinnoi si in special de anumiti acizi grasi, pe care sugarul ii ia din laptele matern. In ultimii ani insa au fost realizate si produse alimentare destinate bebelusilor, care ii contin.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii