Când se vorbeste despre riscurile expunerii irationale la soare se aminteste de cancerul de piele sau de melanomul malign. Statisticile oamenilor de stiinta din Statele Unite mai vin cu o precizare destul de alarmanta: la începutul acestui mileniu, una din 100 de persoane poate deceda din cauza unui melanom malign.
Când se vorbeste despre riscurile expunerii irationale la soare se aminteste de cancerul de piele sau de melanomul malign. Statisticile oamenilor de stiinta din Statele Unite mai vin cu o precizare destul de alarmanta: la începutul acestui mileniu, una din 100 de persoane poate deceda din cauza unui melanom malign. Dar în ce consta acesta? Într-o degenerare maligna a celulelor sistemului melanocitic (tesuturile cu pigment), care de obicei se exprima la nivelul pielii printr-o pata colorata (de obicei maronie spre brun închis) sau printr-o „alunita” sau „neg” (în limbaj medical „nev”) pigmentat. Cea mai frecventa forma de melanom este asa-numita lentigo malign, o leziune cutanata care reprezinta melanomul malign cu dezvoltarea cea mai lenta si cu cea mai mica tendinta de metastazare. Apare cel mai adesea (dar nu neaparat numai în aceasta zona a corpului) pe fata, initial ca o pata pigmentata neregulat, de culoare brun închis sau negru.
Din ce cauza?
Adevarata cauza (sau cauze?) este înca necunoscuta, dar evident ca se afla sub „lupa” cercetatorilor care se ocupa de acest subiect. Pe baza observatiilor clinice si a statisticilor s-a putut însa constata cu certitudine ca se poate vorbi, în primul rând, de o predispozitie genetica („sindromul nevilor displazici familial”). S-a constatat ca, daca în familia pacientului cu nevi pigmentari a existat o ruda afectata de melanom, atunci riscul dezvoltarii si al malignizarii melanomului este de aproape 100%. Pigmentarea cutanata („alunite” din nastere) este al doilea factor de risc cu transmitere genetica. În ceea ce priveste radiatiile ultraviolete (prin expunerea la soare în orele de insolatie maxima), acestea favorizeaza declansarea mecanismelor de aparitie si dezvoltare a nevilor cu potential malign.
Exista o vârsta predominanta?
Tot statisticile arata ca vârsta medie este de 53 de ani, dar cu precizarea, deloc optimista, ca melanomul are cea mai înalta rata a incidentei anuale dintre toate formele de cancer înregistrate la populatia alba între 25 si 29 de ani. De fapt, peste 50% din indivizii cu melanom malign au vârste cuprinse între 25 si 40 de ani, melanomul putând sa apara pe orice portiune a corpului. Persoanele vârstnice în schimb dezvolta un melanom malign provenit dintr-o leziune cutanata (de obicei sub forma de pata, mai ales pe fata) care a crescut lent în dimensiuni, pe parcursul anilor, mergând spre un proces de malignizare. În ceea ce priveste sexul, boala nu are preferinte, femeile si barbatii sunt afectati deopotriva.
Cine trebuie sa se teama de melanom?
Deocamdata, medicina nu detine o lista a „imbatabililor”, în schimb poate sa-i avertizeze pe cei care prezinta factori de risc deja cunoscuti ca fiind implicati în dezvoltarea unui melanom: u persoanele cu pielea de culoare deschisa, pistrui, ochi albastri si par blond u persoanele adulte u persoanele cu leziuni pigmentate pre existente u persoanele care în adolescenta s-au expus în mod exagerat la soare, care au nevi congenitali (din nastere), care provin din familii cu istoric sugestiv de melanom (riscul este de doua ori mai mare) u persoanele cu numar crescut de nevi u persoanele care obisnuiesc sa se expuna sezonier la radiatii ultraviolete.
Pe ce se bazeaza diagnosticul?
Din nefericire, singurele teste speciale, disponibile pentru melanom, sunt cele care sesizeaza boala în faza de metastaza. Analizele imagistice (ecograf, rezonanta magnetica etc.) sunt utile numai în detectarea metastazelor, localizate de obicei la nivel cerebral, limfatic si pulmonar. Singura procedura adecvata de diagnostic, în cazul unui nev pigmentar suspect din punct de vedere medical, este biopsia chirurgicala. De altfel, si tratamentul melanomului consta în excizia chirurgicala, asociata sau nu, în functie de fiecare caz în parte, de chimioterapie adjuvanta.
Melanomul malign este o forma de cancer al pielii cu prognostic în general sever. Evident ca acesta depinde în totalitate de stadiul leziunii initiale (de dimeniunea si de profunzimea ei). Cel mai bun prognostic îl au leziunile mai mici de 85 mm, cu o rata de supravietuire de pâna la 5 ani în 95-100% din cazuri. În schimb, metastazele la nivel limfatic sau al ganglionilor limfatici regionali implica o supravietuire de pâna la 5 ani numai la maximum 5% din cazuri.
Alimente cu potential cangerigen
Ca este adevarat ori o impresie indusa de-a lungul timpului prin diverse...
Comentarii